Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Unde se află Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece indicii care au dus la identificarea locului

7
17 Nov 2019 06:16:03
Autor: Daniel Guţă
Sarmizegetusa Regia, la poalele Vârfului Godeanu. FOTO: Administraţia Sarmizegetusa Regia 2017.
Sarmizegetusa Regia, la poalele Vârfului Godeanu. FOTO: Administraţia Sarmizegetusa Regia 2017.

Vârful la poalele căruia a fost înfiinţată Sarmizegetusa Regia este considerat muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis.

De-a lungul timpului, românii au căutat să desluşească tainele „muntelui sfânt al dacilor”, amintit în scrierile istoricului antic Strabon drept locul unde trăia divinitatea Zamolxis.

„Muntele a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el”, arăta autorul elen din secolul I d. Hr. Strabon afirma că „mai întâi, Zamolxis s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară, cu excepţia regelui şi a slujitorilor acestuia”.

Vârfurile Gugu, Godeanu, Munţii Bucegi, Retezat sau Ceahlău au fost indicate de istoricii români drept posibile locaţii ale muntelui sacru din Antichitate. Una dintre ipotezele cele mai plauzibile vizează Vârful Godeanu (1656 metri) din Munţii Orăştiei, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia. Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă, iar în apropierea lui se află peştera Cioclovina, locul unde ar fi existat un sanctuar antic, potrivit dovezilor arheologice.

Argumentele lui Brilinsky

Vladimir Brilinsky omul care a avut în grijă Sarmzegetusa Regia şi s-a dedicat ani în şir protejării ei, oferă 10 argumente pentru care vârful la poalele căruia a fost înfiinţată capitala dacilor putea fi socotit muntele sfânt al dacilor:

1. Vârful Godeanu se află înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia (o situaţie identică o întâlnim în cazul Olimpului grecesc).

2. La poalele Godeanului sunt situate cele mai multe sanctuare din toată Dacia, 8 la Sarmizegetusa, 3 la Feţele Albe şi alte câteva zeci la Pustiosu, Rudele, Meleia şi Tâmpu.

3. Este singurul vârf care este vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile  Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.

4. Este singurul vârf din grupa de munţi Retezat-Godeanu care oferă o panoramă completă a văilor şi tuturor înalţimilor din această zonă. Sunt vizibile Valea Streiului de la izvoare până la vărsare şi Mureşul de la Alba până dincolo de limita dintre Arad şi Hunedoara. Se văd perfect lanţurile muntoase Şureanu, Parâng, Retezat, Vulcan, Poiana Ruscăi şi Metaliferi.

5. Conţine toate elementele descrise de Strabon şi Herodot în ceea ce priveşte relaţia vârf-sanctuare religioase-peşteră-apă sacră.

6. Denumirea de Godeanu dată unui vârf de 1600 de metri este una sacră provenind din prefixul indo-european god- Dumnezeu Divinitate.

7. Niciunde pe teritoriul de astăzi al Daciei nu există atâta concentrare de conservare a moştenirii dacice ca în acestă zonă care înconjoară Godeanul.  Platforma Luncanilor, Costeşti-Deal, Ludeşti-Deal, Grădiştea de Munte, Valea Rea, sunt tot atâtea locaţii în care cercetarea moştenirii dacice din punct de vedere etnologic, etnografic, demografic şi nu în ultimul rând, arheologic, dă roadele cele mai spectaculoase şi mai lămuritoare.

8. Gradul înalt de antropizare conferit de arealul din care face parte vârful Godeanu a permis permanent, pe tot parcursul anului o stabilitate şi chiar o dezvoltare demografică şi spirituală faţă de condiţiile  climaterice oferite de celelalte locaţii amintite a fi pretendente la titulatura de Muntele Sfânt.

9. Toate manifestările importante ale identităţii spirituale dacice din secolele 1 î.e.n. şi 1 e.n. izvorăsc din locaţiile din jurul Godeanului şi  stau sub semnul reformei deceniene, care polarizează toate energiile spirituale şi  conferă sub o formă închegată caracteristicile culturale ale religiei dacilor.

10. Ultimul argument vine din zilele noastre ca o dovadă de necontestat. În anul 2000 eclipsa de soare, eveniment astronomic ce se petrece odată la sute de ani distanţă a fost vizibil pe un cer fără urmă de nor, în toată măreţia şi splendoarea sa în zona Godeanu Sarmizegetusa. Un fapt care poate părea banal la prima vedere, dar excepţional atunci când facem precizarea că niciunde dincolo de arcul carpatic, eclipsa nu a fost vizibilă din cauza norilor de ploaie. Pendulând între miracolul divin, ştiinţă şi coincidenţă trebuie remarcat că acest eveniment de excepţie nu a fost vizibil nici măcar în lunca Grădiştei locaţie aflată la doar patru kilometri de Sarmizegetusa.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Cinci ani de la descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia. Soarta cererii de recompensă pentru matriţa unică în lume

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Utilizator Adevărul
17.11.2019, 09:44:56

Comentariu considerat abuziv.

Radu Mircea
17.11.2019, 15:18:31

# Daniel Guta Domnu' Guta , ieclipsa totala din 2.000 este cam a doua pe care o vad cu ochii mei , prima a fost in 1961 cind toata lumea informata avea un geam afumat cu luminarea si cascam ochii la cer . Era oleaca cam frig si nu intelegeam de ce m-a sculat mama si m-a imbracat la 07.00 dimineata . Abia de se luminase de ziua si s-a intunecat iara . Chestii cosmice dom'le ... PS Regret ca n-o voi vedea si pe urmatoarea , prea ar fi fost frumos ....hi hi hi hi ....

Dan Strajeru
17.11.2019, 18:23:08

Ce tampenii scrieti aici, mai, fratilor? Muntii Godeanu nu au nicio legatura cu cu Muntii Orastiei (sau Sureanu) pentru numele lui Dumnezeu! Masivul Godeanu, cu varfurile Godeanu, Gugu, Borascu Mare, Moraru, se afla la vest-sud-vest de masivul Retezat, in sud-vestul tarii Hategului, in timp ce muntii Sureanu se afla la nord de ea. Intre ele nu sunt "decat" vreo 60 de kilometri in care intra si toata Tara Haegului si partea de nord a muntilor Retexzat si cea de sud a muntilor Sureanu. Daca cel care a scris dobitocenia asta era elevul meu, il lasam direct repetent. Nu inainte de a-i fi rupt mana cu care a scris cretinismul. Apoi, Sarmizegetusa Regia nu e la poalele niciunui munte, e chiar pe unul dintre picioarele muntelui Muncelul Mare din muntii Sureanu, Ala este Kogaionul, iar Sarmizegetusa Regia este chiar complexul religios de pe muntele Kogaion. Nu e nicio "capitala" a niciunui "regat" inexistent al lui Decebal. Ci centrul religios si cetatea ultima de refugiu in caz de invazie a uniunii de triburi condusa de Decebal. Locul in care, periodic, reprezentantii triburilor veneau pentru judacata, aplanarea conflictelor, manifestari religioase. Ca la toate popoarele "barbare" ale EuropeiDoamne, ce ne facem, cu analfabetii si incultii din tara asta?

+4 (4 voturi)
Xorciser
17.11.2019, 21:10:03

In primul rand eclipsa de soare a fost in 1999, nu in 2000. In al doilea rand vremea a fost extrem de favorabila, in Bucuresti era senin total. Si acum stiu ca ne-am strans in parcul IOR si era cald si senin. PS: chestia cu Godeanu care vine de la god este puerila.

+3 (3 voturi)
raul haralamb
17.11.2019, 22:55:18

Cred ca argumentele lui Brilinsky sunt rasuflate . Cand Herodot relata despre Zamolxis, dacii si Dacia nu existau , iar getii erau localizati la sud de Dunare . Deci, Kogaiononul lui Zamolxis , amintit de Strabon, ar trebui sa fie undeva prin m-tii Dobrogei !

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările