VIDEO An negru pentru Cetatea Devei, după 9 milioane de euro cheltuiţi cu „rezidirea” ei. Cum sunt primiţi turiştii în fortul emblematic din vestul ţării
0Cetatea Devei a atras în 2017 circa 200.000 de vizitatori, un număr mic faţă de cel pe care l-au estimat autorităţile locale la redeschiderea ei din 2016. Aproape nouă milioane de euro au fost investiţi în reabilitarea lui, însă monumentul istoric a rămas unul „neprietenos”.
Deşi au fost investiţi aproape nouă milioane de euro în reabilitarea Cetăţii medievale a Devei, în urma unui proiect european derulat între anii 2013 şi 2016, „emblema turistică” a municipiului le oferă vizitatorilor numeroase motive de nemulţumire. Panourile prin care turiştii pot afla informaţii despre vestigiile monumentului lipsesc, la fel şi ghizii, astfel că mulţi dintre vizitatorii care ajung în cetate pot fi văzuţi folosind telefoanele mobile pentru a afla date despre ea. Alţii preferă doar să se bucure de priveliştea specatculoasă oferită de la înălţimea fortăreţei.
Cele două încinte exterioare ale cetăţii au fost rezidite în cadrul unor lucrări ample, care au stârnit numeroase controverse faţă de noua înfăţişare a monumentului. Angajaţii primăriei nu au mai acordat atenţie detaliilor. Vizitatorii nu sunt informaţi despre istoria locului, primăria mulţumindu-se doar cu montarea unor tăbliţe cu numele vestigiilor şi traseul de acces: „Poarta I, Poarta II, Scări exterioare, Telecabina, Bastion sud-est, Pod mobil, Poartă, Cuptoare, Platformă artilerie, Bastion Bethlen, Cameră artilerie, Platformă artilerie V”. Un panou vechi care cuprindea informaţii sumare despre aşezare a dispărut, în aşteptarea unor noi afişaje. Pe aleile şi treptele de piatră, înconjurate de lăstăriş, oaspeţii se pot bucura de plăcerea plimbărilor.
„Palatul” cetăţii din secolul al XIII-lea (Incinta I) a rămas închis publicului de mai mulţi ani. Doar într-o zi, de începutul lunii noiembrie, pelerinii veniţi din întreaga Transilvanie şi Ungaria pentru a-l comemora pe David Ferenc, primul episcop unitarian din Transilvania, se pot reculege la capela acestuia. Locul în care a fost întemniţat şi a murit episcopul din Evul Mediu este, la fel ca şi alte vestigii cu importanţă istorică, necunoscut şi dificil de localizat de către cei care păşesec în aşezarea istorică.
Tragedia de pe Cetate
Cetatea Devei a fost locul unei tragedii, pentru care nicio autoritate nu şi-a asumat vreo vină. În 30 aprilie 2017, Florin Grigoraş (28 de ani), a murit după ce s-a prăbuşit de pe un zid. Moartea tânărului urcat într-un loc interzis publicului din cetate, pentru a face fotografii, a creat controverse faţă de pericolele care îi pândesc pe vizitatori în obiectivele turistice, dar şi privind modul în care autorităţile previn astfel de situaţii. Tragedia din Cetatea Devei a fost al treilea incident petrecut pe Dealul Cetăţii. În vara anului 2016, doi tineri au rămas, pe rând, blocaţi pe stâncile de la poalele monumentului, fiind în pericol de a se prăbuşi de la peste 20 de metri. Au fost salvaţi de pompieri şi de specialişti în escaladă.
În 2016, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a incintelor II şi III ale cetăţii, reprezentanţii primăriei se aşteptau ca în următorii ani monumentul istoric să atragă anual peste 300.000 de turişti, însă atât în 2016, cât şi în 2017 numărul lor nu a depăşit 200.000. Şi aceasta chiar dacă, spre deosebire de Castelul Corvinilor, care a avut peste 300.000 de vizitatori, accesul în cetate este gratuit.
Situaţia monumentului se va schimba, susţineau recent reprezentanţii Serviciului Public de Administrate a Cetăţii Devei. „Cert este a fi promovată la adevărata ei valoare şi va atrage tot mai mulţi turişti, din ţară şi din străinătate”, afirma Adina Rovinaru, reprezentanta SPAC.
Cetatea de-a lungul secolelor
Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Potrivit istoricilor, cetatea regală a Devei care cuprindea un domeniu întins a intrat în 1444 în posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alături de ea au fost preluate şi 56 de sate, precum şi minele de aur din Munţii Apuseni, care aparţineau domeniului cetăţii. Conform documentelor din secolele trecute, Cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular.
Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie. În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Aproape o oră a durat operaţiunea de salvare a 17 turişti, blocaţi pe traseu, în telecabina cu care urcau la Cetatea Devei. A fost nevoie de intervenţia pompierilor pentru a-i scoate teferi din telecabină.
Proiectul de restaurare a incintelor exterioare ale Cetăţii Devei a stârnit controverse. Istoricul Adrian Rusu susţine că rezultatul lucrărilor derulate pe parcursul a trei ani, finalizate zilele trecute, a ştirbit din autenticitatea monumentului istoric. Arhitecţii îi contrazic opinia, susţinând că toate lucrările au primit avizele Comisiei Monumentelor Istorice şi au fost supravegheate de specialişti.
Unul dintre marile mistere din istoria Devei este legat de distrugerea definitivă a cetăţii Devei, în 13 august 1849, la câteva luni după ce garnizoana ei fusese nevoită să se predea armatelor revoluţionare din Transilvania. O legendă de dragoste neîmplinită face parte din explicaţiile dezastrului.
Se încarcă comentariile...
