Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Intrarea în mina Coranda, închisă din 2006. FOTO: Daniel Guţă
Intrarea în mina Coranda, închisă din 2006. FOTO: Daniel Guţă

Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.

De aproape un deceniu, minele din îmrejurimile Certejului nu mai funcţionează. În 2006, câteva sute de oameni mai lucrau în mina Coranda, ultima închisă în zonă.

Din vechea exploatare auriferă au rămas clădirile ruinate, intrate în patrimoniul unui lichidator, câteva terenuri şi construcţii rar folosite, un punct muzeistic, un iaz de decantare care urmează să fie ecologizat, intrarea în mină pe ale cărei porţi a fost pus lacătul. Şi multe speranţe, ar spune localnicii care se declară de acord cu viitorul proiect minier al canadienilor de la Eldorado Gold Corporation. Speranţele oamenilor sunt alimentate de insistenţa cu care autorităţile locale promit locuri de muncă în numele companiei Eldorado Gold Corporation şi venituri de lux provenite din taxele plătite de investitor.

Autorităţile sunt cele care dau tonul unui optimism lipsit de moderaţie pentru o zonă care se zbate în sărăcie. În Certejul de Sus drumurile sunt proaste, blocurile oferă un peisaj sinistru, iar istoria locului în care oamenii au trăit în ultimele două secole şi jumătate de pe urma mineritului este marcată de cel mai mare dezastru ecologic petrecut în ultimul secol în România. În 31 octombrie 1971, aproape 100 de localnici au murit după ce digul iazului de decantare al minei s-a rupt, iar sute de mii de metri cubi de steril s-au prăbuşit peste cartierele comunei.

Gura de oxigen pentru tineri

Reprezentanţii primăriei susţin că viitorul proiect minier va salva de la şomaj câteva sute de oameni şi va aduce bani la bugetul local. Tinerii nu au prea multe opţiuni când este vorba de găsirea unor locuri de muncă. „În ultimii ani, sute de oameni au depus cereri la primărie, iar noi sperăm să îi ajutăm să îşi găsească locuri de muncă la viitoarea exploatare”, spune Ovidiu Bugi, secretarul primăriei. Certeju de Sus are o populaţie de circa 3.100 de oameni şi o rată a şomajului de aproape 20 la sută. Cei mai mulţi dintre vârstnici au lucrat în minerit, iar în prezent primesc pensii de minim 1.200 de lei – cei care au lucrat la suprafaţă, şi de la 1.500 de lei în sus - cei care au desfăţurat activităţi în subteran. În multe cazuri, dintr-o astfel de pensie oamenii sunt nevoiţi să îşi întreţină întreaga familie. În plus, condiţiile în care şi-au desfăşurat meseriile de miner au fost vitrege şi le-au afectat sănătatea.

Bătrânii, mai reticienţi faţă de proiectul Certej

Tehnologiile s-au schimbat, spun reprezentanţii Deva Gold, compania intrată în corporaţia Eldorado, care va derula proiectul minier în Certej. Cianura a rămas însă un numitor comun pentru trecutul şi viitorul zonei şi continuă să îi sperie chiar şi pe foştii mineri, cu experienţă. „Străinii vor exploata zona, vor lua aurul şi vor pleca, lăsându-ne cianura. Vom rămâne cu poluarea”, crede Ionuţ Luhaciu, unul dintre veteranii Certejului. Bărbatul se opune proiectului, spunând că în Certej puteau fi realizate alte investiţii. Însă nimeni nu se gândeşte decât la minerit, adaugă el.

Dumitru Burdea a fost miner timp de peste 20 de ani, pe care i-a petrecut la muncă, lucrând în subteran. Are 65 de ani, plămânii ciuruiţi de silicoză, şi încearcă sî ţină piept valului de entuziasm afişat de tabăra care aprobă proiectul. „Exploatarea ar însemna distrugerea zonei, pentru că în afara aurului care va fi extras de aici, în subteran se găseşte şi uraniu. Noi stăm ca într-o groapă aici şi nimic nu va risipi aerul poluat care va acoperi Certejul în următorii ani”, este predicţia pensionarului.

Investitorii promit infrastructură şi locuri de muncă

Proiectul exploatării aurifere de la Certej a obţinut avizele de mediu, semn că, teoretic cel puţin, localnicii nu au de ce să se teamă. Incertitudinile planează încă asupra perioadei în care va începe exploatarea. Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, a precizat că după ce au fost obţinute avizele de mediu pentru exploatare, următorul pas va fi cel al obţinerii autorizaţiilor de construcţie, demers care va dura cel puţin şase luni. Înainte de demararea efectivă a lucrărilor de exploatare va trebui refăcută infrastructura în zonă şi sunt necesare achiziţii de utilaje şi terenuri, dar şi angajări. În Certej, investiţia în proiectul minier se va ridica la 300 de milioane de euro. Patru tone de aur şi circa 20 de tone de argint ar urma să fie extrase de pe cele 450 de hectare de teren unde va fi derulat proiectul. „Vom folosi tehnologii moderne, iar cianura nu va fi folosită decât în ultima fază, cea de deconcentrare. Iar dacă nu va fi permisă utilizarea cianurii, vom căuta alte soluţii”, spune Nicolae Stanca.

Vă recomandăm şi:

Aur exploatat cu cianuri la Certej. Compania canadiană a primit un aviz de mediu

FOTO Certej 30 octombrie 1971: povestea dezastrului ecologic care a ucis 89 de oameni

VIDEO O crimă ascunsă sub paravanul Revoluţiei din 1989. Povestea morţii misterioase a sergentului Călin Morariu

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite