VIDEO Cea mai riscantă şosea din munţi: drumul care taie versanţii din Ţinutul Pădurenilor, afectat de alunecări
0
Şoseaua construită în Ţinutul Pădurenilor până la limita judeţului Hunedoara cu Caraş- Severin se numără printre cele mai riscante drumuri judeţene modernizate în ultimii ani, din cauza alunecărilor de teren.
Şoseaua Topilţa - Lunca Cernii - limita judeţului Hunedoara cu judeţul Caraş Severin urcă spre izvoarele Cernei, traversând văi înguste mărginite de versanţi abrupţi, în care constructorii au excavat pentru a face loc covorului de asfalt.
La patru ani de la inaugurare, drumul judeţean modernizat cu ajutorul unei finanţări acordată de Uniunea Europeană a rămas unul dintre cele mai riscante, din cauza alunecărilor de teren. În zeci de locuri, pământul, stâncile şi trunchiurile de copaci se prăvălesc de la înălţimi până la marginea carosabilului şi deseori trec peste aceasta, blocând porţiuni din drum.
Şoseaua este, însă, puţin circulată pe sectorul cel mai afectat de instabilitatea solului: Lunca Cernii de Sus - limita judeţului Hunedoara. Printre puţinii utilizatori acestei porţiuni a şoselei se numără şoferii maşinilor de lemne şi angajaţii exploatărilor silvice.
Şoseaua de poveste din munţi afectată de alunecările de teren
Drumul judeţean 687D a fost construit în perioada 2010 - 2013 cu fonduri de la Uniunea Europeană, pentru a scoate din izolare mai multe sate din judeţul Hunedoara: Topliţa, Lunca Cernii de Jos, Lunca Cernii de Sus, Hăşdău, Dăbâca, locuri greu accesibile până în prezent, în special pe timp de iarnă. Şoseaua de circa 30 de kilometri, în care au fost investiţi peste 100 de milioane de lei se opreşte într-o pădure, la limita judeţului Hunedoara cu Caraş-Severin. Deşi mai trebuiau să construiască 10 kilometri de şosea, până în satul Rusca Montană, autorităţile din judeţul vecin nu s-au arătat interesate de proiect, care nu au mai fost continuat.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Procesul în care Academia Română cere anularea titlurilor de proprietate prin care urmaşii familiei Kendeffy au intrat în posesia a circa 10.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat ascunde o poveste controversată.
La trei ani de la punerea în funcţiune a microhidrocentralei de pe râul Taia, care traversează o rezervaţie naturală, instanţa a decis că autorizaţiile de mediu pentru proiect au fost emise ilegal. Tribunalul şi-a motivat decizia care poate duce la desfiinţarea MHC-ului.
Cetatea Devei a atras în 2017 circa 200.000 de vizitatori, un număr mic faţă de cel pe care l-au estimat autorităţile locale la redeschiderea ei din 2016. Aproape nouă milioane de euro au fost investiţi în reabilitarea lui, însă monumentul istoric a rămas unul „neprietenos”.
Se încarcă comentariile...
