VIDEO Dezastrul lăsat în templul naturii, la poalele Retezatului. Ce mizerii rămân după tăietorii de lemne
0
Iubitorii de munte care urcă în Parcul Naţional Retezat pe drumul prin Nucşoara sunt întâmpinaţi de un peisaj sumbru, lăsat de tăietorii de lemne.
Nu doar tăierile de pădure de pe versanţii aflaţi la limita intrării în Parcul Naţional Retezat, dar şi mizeria rămasă în urma exploatărilor forestiere îi revoltă pe mulţi dintre oaspeţii rezervaţiei.
Sute de oameni au ajuns în ultimele zile în Retezat, urcând pe Drumul Judeţean 667 A (DN 66 - Sălaşul de Nucşoara – Cârnic – Pietrele.
Pe sectorul Nucşoara – Cârnic drumul judeţean propus pentru a fi modernizat traversează mai multe zone de pădure, unde au fost înfiinţate exploatări.
Prima dintre ele forestiere se întinde pe aproape un kilometru de-a lungul drumului, în imediata vecinătate a popasului turistic Cârnic, locul unde călătorii care vor să vadă frumuseţile Retezatului îşi lasă maşinile în parcare şi pornesc spre refugiile Pietrele şi Genţiana, apoi spre culmile şi lacurile glaciare. De la Cârnic, aproape în fiecare zi coboară spre Haţeg camioane încărcate cu zeci de metri cubi de lemne de foc.
La un kilometru mai sus, după popasul Cârnic, în vecinătatea Cascadei Lolaia, se întinde a doua exploatare forestieră.
De pe versant sunt traşi la drum, cu ajutorul cailor, nenumăraţi arbori. Călătorii care urcă în Retezat se arată indignaţi de mizeria lăsată în urmă de muncitorii forestieri. Gunoaiele zac printre trunchiurile arborilor retezaţi sau încă verticali, prin ascunzişurile pădurilor, printre mormanele de rebuturi şi uscăciuni. Sunt bidoane de ulei şi motorină abandonate, sticle de plastic, ambalaje de mâncare. Drumul de pământ spre parc a rămas devastat de roţile utilajelor grele şi de trunchiurile de copaci târâte şi încărcate de acestea. Odată cu intrarea pe teritoriul PNR, mai sus de cascada Lolaia, pe traseul de aproape cinci kilometri până la refugiul Pietrele, nu mai sunt urme ale exploatărilor forestiere.
Angajaţii Parcului Naţional Retezat au anunţat că exploatările forestiere reclamate nu se află pe teritoriul parcului, astfel că nu se supun condiţiilor stricte impuse de legislaţia cu privire la ariile protejate. Pe de altă parte, legislaţia actuală permite tăieri de pădure şi în anumite zone din parcurile naţionale.
Parcul Naţional Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure. Este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei, care impresionează prin vârfurile sale de peste 2.500 de metri şi mai ales prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50. În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura. Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Vulcan, imaginile dezolării. „Perla neagră“ din Valea Jiului în anii de glorie ai mineritului
Se încarcă comentariile...
