Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Feţele Albe, situl dacic distrus de români. Sex şi ritualuri bizare în ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia

5
21 Jul 2020 04:10:38
Autor: Daniel Guţă
Altar improvizat în Feţele Albe, în locul unui presupus templu FOTO D. Guţă
Altar improvizat în Feţele Albe, în locul unui presupus templu FOTO D. Guţă

Ruinele aşezării dacice Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia, au rămas abandonate, pradă distrugerilor. Amatorii de ritualuri au pus stăpânire pe ele.

Românii se mândresc cu cetăţile dacice din munţi, însă nu fac aproape nimic pentru a le proteja.

GALERIE FOTO DE LA FEŢELE ALBE

În ultimii ani, astfel de vestigii, extrem de valoroase pentru cunoaşterea istoriei Româniai şi pentru patrimoniul naţional, au intrat într-o fază accelerată de degradare.

Turismul necontrolat, căutătorii de comori şi lipsa măsurilor de protecţie au pecetluit soarta unora dintre siturile antice. Este cazul cetăţii dacice Feţele Albe, ascunse în pădurile din Munţii Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia.

La poalele Dealului Grădiştii, o potecă desprinsă din şoseaua care urcă în capitala dacilor urcă abrupt prin pădurea întunecoasă, spre situl Feţele Albe. După circa 40 de minute de mers pe jos, călătorii ajung în mijlocul ruinelor, parţial îngropate sub pământ şi sub rădăcinile arborilor, parţial dezgolite de arheologii care le-au cercetat pentru ultima dată în urmă cu şase decenii.


La Feţele Albe, turiştii găsesc rămăşiţele unui fost „cartier” înfloritor al Sarmizegetusei Regia, un loc plin de mistere care însă nu a mai fost cercetat sistematic. În schimb, căutătorii de comori au scormonit printre zidurile abandonate, iar turiştii curioşi şi natura au contribuit, de asemenea, la distrugeri.

Daune mari au produs şi incendiile de vegetaţie din toamna anului 2018 care au calcinat şi slăbit rezistenţa blocurilor de calcar din zidurile antice. De atunci, nicio autoritate nu a luat măsuri pentru conservarea a ceea ce a mai rămas din aşezarea istorică.

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Hunedoara nici măcar nu s-au deplasat la faţa locului, după incendiu, pentru a vedea în ce situaţie a ajuns situl. 

La doi ani de la incendiul despre care localnicii spun că ar fi fost provocat de lumânările aprinse în Feţele Albe, aşezarea dacică a ajuns şi mai ruinată. O mulţime de copaci s-au prăbuşit peste vestigii şi au dislocat şi sfârmat blocurile antice de calcar. 

Amatorii de ritualuri s-au întors, însă, şi continuă să lase lumânări printre „templele” de la Feţele Albe, riscând producerea altor incendii.

Un „sanctuar” rotund construit în mijlocul cetăţii, cu bolovani smulşi din zidurile antice sau adunaţi din pădure serveşte unora dintre oaspeţi ca loc de rugăciune. 

Câţiva stâlpi din ceea ce ar fi fost un templu antic au rămas neclintiţi fac parte din noua improvizaţie. În mijlocul ei, amatorii de meditaţii au amenajat un fel de altar de piatră pe care duminică puteau fi văzute câteva lumânări, mere, ciuperci şi alte fructe aduse ca „ofrandă” unor zeităţi. 

În alte dăţi, povestesc localnicii satelor din vale, i-au surpins pe oaspeţii veniţi la Feţele Albe, din mai multe colţuri ale ţării, rugându-se, scormonind după comori sau chiar făcând sex peste vestigii. 

„Uneori veneau cu corturile şi îşi petreceau noaptea aici, făcând tot felul de lucruri. Îmbrăţişau copacii, se rugau, făceau ritualuri şi chiar sex. Alţii sunt interesaţi de comorile care s-ar asunde aici”, spune o localnică. 

Aşezarea unică, abandonată în pădure

Situaţia cetăţii dacice este neclară, deşi specialiştii o consideră un cartier al Sarmizegetusei Regia – sit UNESCO.

Unii arheologi au atras atenţia asupra soartei triste a sitului, însă autorităţile nu s-au lăsat impresionate. „Cel mai frumos sector de murus dacicus din aşezarea de la Feţele Albe se ruinează pe zi ce trece. Zidul este amplasat pe terasa III, nu departe de templul circular, şi proteja terasa V, situată mai sus. 

În această iarnă, s-a desprins şi s-a prăbuşit o bucată dintr-un bloc de mari dimensiuni. Blocul era crăpat de mai mulţi ani, probabil sub presiunea pământului şi a vegetaţiei.

Situl de la Feţele Albe e considerat un cartier de lux al Sarmizegetusei Regia. În zona centrală au existat câteva temple, iar în apropierea acestora, câteva zeci de terase locuite.

„Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada 1965-1972. S-a publicat foarte puţin în urma acestor cercetări. Nu s-au făcut niciodată lucrări de conservare. Situl este complet abandonat, nesemnalizat, năpădit de vegetaţie, în ciuda importanţei sale excepţionale”, scria arheologul Aurora Peţan. 



Feţele Albe, o aşezare dacică misterioasă din vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei.

„Cetatea“ Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului.

Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii. Despre această cetate, legendele locale spun că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor.

La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea.

Numele aşezării Feţele Albe a stârnit, de asemenea, controverse. Unii istorici au susţinut că provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. O legendă spune că preotesele dace care slujeau aici aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, pentru a se arăta lumii. 


Mai puteţi citi şi:

FOTO Florile magice rare din cetăţile dacice. Locurile tainice unde cresc iarba fiarelor şi mătrăguna

VIDEO Măgura Călanului, marea carieră antică de piatră. Ce s-a ales de „punctul zero al cetăţilor dacice”

VIDEO „Palatele” cetăţii dacice Costeşti, în şantier. Lucrări de conservare la cele două vestigii antice

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Giorgione
21.07.2020, 08:31:42

Asta-i politica, toti neispravitii pusi directori pentru spaga , salarii si cotizatii la partid. S-a demonstrat in pandemie incompetenta lor si tot degeaba. Sper sa ne mai facem bine, poate copiii care vin din urma sa aiba alte mentalitati.

+2 (2 voturi)
Pano
21.07.2020, 10:01:09

Fețele Albe își trage numele de la Fețele Albe Prelungi, extratereștrii antici care au fundat Imperiul Dacic. Erau cei mai pricăjiți și ratați extratereștri anticii din Lumea Antică. Nu e de mirare că s-au aciuiat prin partea asta de lume, Lumea Bordeielor Antice.

-1 (5 voturi)
Jhonson Balks
21.07.2020, 10:54:15

Doamna asistenta,iar a scapat asta

-1 (3 voturi)
Truth
21.07.2020, 12:43:25

Ne, pano! Pricajitii au venit mai tarziu: hunii hunganorum. Erau asa ratati ca au plecat de unde se aflau si au venit in capul "Fețelor Albe". Hunii hunganorum au vetele galben-verzi-albastrui, cum bine se poate observa si in poza ta de profil. Probabil de la invidie si ciuda...

-2 (2 voturi)
Dicső
22.07.2020, 17:59:04

Fake Truth, ai văzut filmul anglo-american Attila the Hun, cu marele actor Gerard Butler? Acest film s-a făcut după multe consultări cu istorici englezi şi americani, care s-au ocupat doar cu perioada hunilor din Europa! E de reţinut pentru noi că în secvenţa în care Attila decide că vrea să ocupe centrul Europei cu Bazinul Carpatic, oamenii lui de bază spun că „acolo locuiesc fraţii noştri care vorbesc aceeaşi limbă cu noi!” Această concluzie nu se bazează pe e o simplă ipoteză, pentru că s-au scris deja sute de cărţi de specialitate care demonstrează că doar în ultimele decenii au apărut foarte multe dovezi solide că tot ce a scris Herodot şi cei de după el era adevărat, că această parte a Europei a fost dominată de poporul numit de ei βασιλειοι σκυθαι, care erau din triburile ιυρκαι, ουργοι şi υρογι, ce tradus corect în română înseamnă sciţii regali care se numeau iurka, ugori şi uroki. Toate aceste nume dar şi multe altele scrise de greci şi asirieni cu peste 2500 de ani în urmă, au fost descifrate şi înţelese logic doar în limba maghiară! S-a demonstrat clar că numele de sciit provine din maghiara veche şi înseamnă jurat, ce e şi foarte logic, pentru că toţi istoricii ştiu că sciţii se jurau cu sânge între ei. Iar numele de uroki – în maghiară e urak, ce a însemnat şi mai înseamnă şi până azi domnitori – tribul domnitor, din care provine şi numele ugorilor – ungurilor. Doar cu aceste nume de uruk – urak - urnuk – ugori – unogur – ungar - urali ş.a.m.d. este cunoscut şi până azi că sunt sute de denumiri geografice începând din Bazinul Carpatic până în Munţii Urali, unele datând chiar de peste 3 mii de ani!

+3 (3 voturi)
Modifică Setările