VIDEO Feţele Albe, situl dacic distrus de români. Sex şi ritualuri bizare în ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia
0
Ruinele aşezării dacice Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia, au rămas abandonate, pradă distrugerilor. Amatorii de ritualuri au pus stăpânire pe ele.
Românii se mândresc cu cetăţile dacice din munţi, însă nu fac aproape nimic pentru a le proteja.
GALERIE FOTO DE LA FEŢELE ALBE
În ultimii ani, astfel de vestigii, extrem de valoroase pentru cunoaşterea istoriei Româniai şi pentru patrimoniul naţional, au intrat într-o fază accelerată de degradare.
Turismul necontrolat, căutătorii de comori şi lipsa măsurilor de protecţie au pecetluit soarta unora dintre siturile antice. Este cazul cetăţii dacice Feţele Albe, ascunse în pădurile din Munţii Orăştiei, în vecinătatea Sarmizegetusei Regia.
La poalele Dealului Grădiştii, o potecă desprinsă din şoseaua care urcă în capitala dacilor urcă abrupt prin pădurea întunecoasă, spre situl Feţele Albe. După circa 40 de minute de mers pe jos, călătorii ajung în mijlocul ruinelor, parţial îngropate sub pământ şi sub rădăcinile arborilor, parţial dezgolite de arheologii care le-au cercetat pentru ultima dată în urmă cu şase decenii.
La Feţele Albe, turiştii găsesc rămăşiţele unui fost „cartier” înfloritor al Sarmizegetusei Regia, un loc plin de mistere care însă nu a mai fost cercetat sistematic. În schimb, căutătorii de comori au scormonit printre zidurile abandonate, iar turiştii curioşi şi natura au contribuit, de asemenea, la distrugeri.
Daune mari au produs şi incendiile de vegetaţie din toamna anului 2018 care au calcinat şi slăbit rezistenţa blocurilor de calcar din zidurile antice. De atunci, nicio autoritate nu a luat măsuri pentru conservarea a ceea ce a mai rămas din aşezarea istorică.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Hunedoara nici măcar nu s-au deplasat la faţa locului, după incendiu, pentru a vedea în ce situaţie a ajuns situl.
La doi ani de la incendiul despre care localnicii spun că ar fi fost provocat de lumânările aprinse în Feţele Albe, aşezarea dacică a ajuns şi mai ruinată. O mulţime de copaci s-au prăbuşit peste vestigii şi au dislocat şi sfârmat blocurile antice de calcar.
Amatorii de ritualuri s-au întors, însă, şi continuă să lase lumânări printre „templele” de la Feţele Albe, riscând producerea altor incendii.
Un „sanctuar” rotund construit în mijlocul cetăţii, cu bolovani smulşi din zidurile antice sau adunaţi din pădure serveşte unora dintre oaspeţi ca loc de rugăciune.
Câţiva stâlpi din ceea ce ar fi fost un templu antic au rămas neclintiţi fac parte din noua improvizaţie. În mijlocul ei, amatorii de meditaţii au amenajat un fel de altar de piatră pe care duminică puteau fi văzute câteva lumânări, mere, ciuperci şi alte fructe aduse ca „ofrandă” unor zeităţi.
În alte dăţi, povestesc localnicii satelor din vale, i-au surpins pe oaspeţii veniţi la Feţele Albe, din mai multe colţuri ale ţării, rugându-se, scormonind după comori sau chiar făcând sex peste vestigii.
„Uneori veneau cu corturile şi îşi petreceau noaptea aici, făcând tot felul de lucruri. Îmbrăţişau copacii, se rugau, făceau ritualuri şi chiar sex. Alţii sunt interesaţi de comorile care s-ar asunde aici”, spune o localnică.
Aşezarea unică, abandonată în pădure
Situaţia cetăţii dacice este neclară, deşi specialiştii o consideră un cartier al Sarmizegetusei Regia – sit UNESCO.
Unii arheologi au atras atenţia asupra soartei triste a sitului, însă autorităţile nu s-au lăsat impresionate. „Cel mai frumos sector de murus dacicus din aşezarea de la Feţele Albe se ruinează pe zi ce trece. Zidul este amplasat pe terasa III, nu departe de templul circular, şi proteja terasa V, situată mai sus.
În această iarnă, s-a desprins şi s-a prăbuşit o bucată dintr-un bloc de mari dimensiuni. Blocul era crăpat de mai mulţi ani, probabil sub presiunea pământului şi a vegetaţiei.
Situl de la Feţele Albe e considerat un cartier de lux al Sarmizegetusei Regia. În zona centrală au existat câteva temple, iar în apropierea acestora, câteva zeci de terase locuite.
„Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada 1965-1972. S-a publicat foarte puţin în urma acestor cercetări. Nu s-au făcut niciodată lucrări de conservare. Situl este complet abandonat, nesemnalizat, năpădit de vegetaţie, în ciuda importanţei sale excepţionale”, scria arheologul Aurora Peţan.
Feţele Albe, o aşezare dacică misterioasă din vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei.
„Cetatea“ Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului.
Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii. Despre această cetate, legendele locale spun că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor.
La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea.
Numele aşezării Feţele Albe a stârnit, de asemenea, controverse. Unii istorici au susţinut că provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. O legendă spune că preotesele dace care slujeau aici aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, pentru a se arăta lumii.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
