Imagini inedite filmate de rangeri în Parcul Naţional Retezat: caprele negre au ocupat munţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Capre negre în Masivul Retezat.
Capre negre în Masivul Retezat.

Caprele negre sunt nelipsite din priveliştile alpine a Parcului Naţional Retezat. Rangerii le-au surprins imagini inedite.

În această perioadă, rangerii Administraţiei Naţionale a Parcului Naţional Retezat evaluează efectivele de capră neagră din Parcul Naţional Retezat.

„Suntem foarte bucuroşi să împărtăşim cu dumneavoastră imaginile surprinse cu un ciopor de capre negre din Parcul Naţional Retezat. Capra neagră are habitatul în zonele stâncoase montane din Europa. Caprele negre se hrănesc cu măceşe alpine, muguri şi vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iar iarna caprele consumă muşchi sau licheni. Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei şi toate condiţiile de hrană, linişte şi adăpost pentru numeroase specii, precum ursul, lupul sau râsul, capra neagră, cerbul, căprioara sau mistreţul, fauna fiind protejată”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat.

Video: Alin Dăjulesc şi Ioan Bogdan / ANPR

Peste 200 de capre negre

Parcul Naţional Retezat are o populaţie bogată de capre negre, arată un raport al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. „Colegii noştri au evaluat, în teren, populaţia de capră neagră din Parcul Naţional Retezat. Pe raza parcului, specialiştii estimează un număr de peste 200 de capre negre. Capra neagră are habitatul în zonele stâncoase montane din Europa. Având musculatura foarte dezvoltată şi copite despicate, capra neagră se poate deplasa cu uşurinţă în zone stâncoase, inaccesibile altor specii, unde-şi procură hrana şi se refugiază din faţa prădătorilor. România are o populaţie dezvoltată de capre negre, specialiştii în cinegetică estimând-o la peste 7.000 de exemplare”, informa Romsilva, după cea mai recentă acţiune de monitorizare.

Capra neagră are o înălţime de până la 130 de centimetri şi o greutate de până la 50 de kilograme, putând trăi până la 20 de ani. Caprele trăiesc în grupuri de până la 30 de exemplare, structura grupurilor fiind schimbată în funcţie de anotimp.

Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, iar în prezent este unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Romsilva. Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara. are o suprafaţă de 38.047 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală. Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul. Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Splendoarea barajului uriaş din masivul Retezat. Imagini spectaculoase cu lacul înfiinţat în mijlocul sălbăticiei

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

Secretele marelui baraj din Retezat, ascunse 40 de ani. Oficialii americani avertizau în note confidenţiale asupra riscului unui dezastru de mediu

Marea catastrofă din Retezat: viiturile au ucis 14 oameni în 1999, dar barajul Gura Apelor a salvat comunitatea de la o tragedie mult mai mare

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite