VIDEO Măgura Călanului, marea carieră antică de piatră. Ce s-a ales de „punctul zero al cetăţilor dacice”
0
Măgura Călanului, cariera de piatră de unde dacii ar fi extras blocurile de calcar folosite la ridicarea cetăţilor din munţi, a rămas un loc necunoscut, înghiţit de pădure şi de rămăşiţele unei exploatări forestiere.
În urmă cu aproape un an, Fundaţia Dacica a solicitat Direcţiei Judeţene de Cultură Hunedoara să facă demersuri pentru clasarea ca monument istoric a carierei de la Măgura Călanului, locul de unde ar fi fost extrase blocurile de calcar folosite la construcţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
GALERIE FOTO
„Excepţionala carieră dacică de la Măgura Călanului este punctul zero al cetăţilor dacice din Munţii Şureanu, sursa de piatră pentru cele mai multe dintre construcţiile din aceste cetăţi. Se află pe teritoriul Călanului, în judeţul Hunedoara, şi este probabil una dintre cele mai interesante şi valoroase cariere antice ale Europei. Fronturile de exploatare se află pe creasta dealului Măgura Călanului şi sunt dispuse pe două laturi cu lungimea de aproximativ 600, respectiv 400 de metri. În prezent, cariera este acoperită de pădure. Materialul exploatat este calcarul oolitic, un material moale, relativ uşor de prelucrat, spre deosebire de calcarul dur de la Piatra Roşie sau de micaşistul sfărâmicios din zona cetăţilor Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie şi Blidaru”, informa arheologul Aurora Peţan, în solicitarea transmisă autorităţilor, în iulie 2019.
Blocurile extrase erau transportate spre cetăţi pe un vechi drum de plai, vizibil şi azi. Efortul depus pentru extragerea şi transportul unei cantităţi enorme de piatră, pe distanţe de 30-40 km, însumând diferenţe de nivel de sute de metri, trebuie să fi fost colosoal şi reflectă puterea şi resursele regilor daci sub care au fost construite şi extinse cetăţile dacice din Munţii Şureanu. În alte ţări, astfel de cariere sunt monumente istorice preţioase şi sunt puse în valoare. La noi, Cariera de la Măgura Călanului este folosită ca loc de picnic de către localnici, este afectată de motociclişti şi ATV-uri, este tăiată de drumuri forestiere, iar unele fronturi de exploatare au fost amenajate pentru escaladă”, arăta arheologul.
Monumentul care nu poate fi protejat
Soarta aşezării antice de pe Valea Streiului a rămas neschimbată. Deşi cariera este bine conservată, pentru că nu au mai avut loc exploatări de piatră în epocile următoare, ea nu poate fi protejată prin lege, întrucât nu se află pe lista monumentelor istorice. Locul rămâne necunoscut turiştilor, iar cei care încearcă să o găsească se pot rătăci uşor în păienjenişul drumurilor forestiere. Ultimii kilometri ai traseului spre Măgura Călanului pornesc de la marginea satului Sântamaria de piatră. Drumul acoperit cu zgură urcă până în vecinătatea unui releu, de unde se afundă în pădure, unde se ramifică în alte drumuri de pământ, amenajate pentru exploatările forestiere. Cariera se află în zona cea mai înaltă a dealului. Este atât un loc istoric, dar şi unul de belvedere, care oferă călătorilor priveliştile largi ale Retezatului, Văii Streiului şi Munţişor Orăştiei. „În arealul carierei există urme încă dinainte de daci (cultura Coţofeni), iar în interiorul zonei exploatate există o fortificaţie necercetată. Sunt vizibile de asemenea alte amenajări, terase antropice (pe care se aflau probabil cartierele de pietrari), foarte multe urme de prelucrare, însemne antice pe fronturile de exploatare. Pe scurt, un sit care ar trebui să se afle în topul monumentelor de epocă antică din ţara noastră”, informa arheologul, pe dacica.ro.
Potrivit unor istorici, aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile dacilor, un volum impresionant, potrivit arheologilor, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretul tezaurului cărbunarilor, uriaşa comoară de aur dacic din Sarmizegetusa Regia
Se încarcă comentariile...
