VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lacul Gura Apelor din Munţii Retezat, unul dintre marile proiecte hidroenergetice din România secolului XX, oferă în această perioadă privelişti impresionate. Apele sale s-a retras şi scot la iveală mărturii despre eforturile depuse pentru amenajarea sa.

Iarna, ultimii 20 de kilometri ai şoselei spre Lacul Gura Apelor se transformă într-un loc plin de pericole. Din loc în loc, drumul care urcă dinspre Haţeg spre poarta de intrare în Parcul Naţional Reteat este ocupat de bucăţi mari de stâncă şi bolovani, desprinse din versant, care au antrenat în prăvălirea lor pământ, pietriş, trunchiuri şi crengi de copaci. În alte porţiuni, urcuşul devine dificil şi riscant din cauza carosabilului degradat, a petecelor de gheaţă provenită de la pâraiele care traversează şoseaua şi a gropilor. Puţini şoferi se aventurează în această perioadă pe drumul spre Lacul Gura Apelor, însă cei care o fac au motive de satisfacţie.

Malurile neprietenoase ale lacului
Înconjurat de pădurile din Retezat, lacul aflat la poalele vârfurilor înzăpezite ale masivului oferă privelişti spectaculoase. Lacul a scăzut în această perioadă, la fel şi volumul izvoarelor care îl alimentează, iar în locul apelor retrase au rămas suprafeţe întinse, acoperite cu mâl, din care ies rădăcinile câtorva sute de copaci retezaţi în anii 1970 şi 1980 pentru a face loc celui mai ambiţios proiect hidroenergitic, la vremea sa, din vestul ţării.

Rămăşiţele carierelor de piatră, ale concasoarelor şi ale altor construcţii imense de beton abandonate lângă marele baraj întregesc peisajul neprietenos al malurilor sale. De cealaltă parte a barajului, scăderea apei a scos la iveală „cordoane” din versanţii abrupţi şi periculoşi, care înconjoară luciul albastru. În depărtare, cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, înzăpezite, dau strălucire priveliştii de la Gura Apelor.

Lacul Gura Apelor. VIDEO: ADEVĂRUL

Marele proiect din anii 1970
Lacul de acumulare are o poveste impresionantă. Construcţia barajului său a început la mijlocul anilor 1970 şi nu a fost lipsită de controverse. Proiectul de 250 de milioane de dolari urma să transforme Râul Mare, ultimul râu sălbatic, şi să producă mari schimbări în Parcul Naţional Retezat. Pentru realizarea lui, statul român a cerut un ajutor de 50 de milioane de dolari de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, un împrumut condiţionat şi de impactul de mediu pe care urma să îl aibă marele proiect. Oficialii americani din Ambasada SUA atrăgeau atenţia, în note informative secrete, asupra faptului că proiectul din Retezat va dăuna mediului.

Şoseaua spre Lacul Gura Apelor. VIDEO: ADEVĂRUL.

„Departamentul şi Banca Mondială ar trebui să fie conştiente că proiectul hidroelectric de pe Râul Mare va afecta una dintre puţinele arii naturale relativ neatinse din Carpaţi, inclusiv o zonă a rezervaţiei ştiinţifice a Parcului Naţional Retezat, care aparţine Academiei Române. Efectul va fi cel de distrugere a unei zone mari în care se află păduri virgine de fagi şi de molid, populate de urşi, cerbi, lupi, de plante nice. Importanţa sitului este cunoscută în întreaga Europă. Impactul asupra mediului va fi cu mult mai mare decât beneficiile modestului câştig al Kilovaţilor sau controlul marginal al inundaţiilor. Impactul proiectului de pe Râul Mare va fi de distrugere a ceea ce este poate ultimul râu sălbatic al României şi va afecta rezervaţia ştiinţifică – sanctuar din inima Parcului Naţional Retezat. Prin <<distrugere>> înţelegem transformarea Râului Mare, o dată sălbatic, într-o băltoacă a cărei apă se deversează printr-o conductă imensă, plus cicatrizarea pădurilor din vale şi a ţinutului prin activităţi de construcţii”, arătau telegramele confidenţiale din septembrie 1975, trimise de oficialii americani către Departamentul de Stat al USA, şi publicate ulterior pe wikileaks.org.

image

În primăvara anului 1976, autorităţile din România Socialistă îi asigurau pe reprezentanţii Băncii Mondiale, care au aprobat finanţarea investiţiei, că impactul asupra mediului va fi minim, că vor lua măsuri de reducere a acestuia, proiectul de dezvoltare pe plan hidroenergetic fiind unul extrem de important pentru România.

retezat gura apelor baraj foto daniel guta adevarul

Barajul, printre cele mai mari din Europa
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986, după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. La amenajarea lacului de acumulare, zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi în munte, pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre lacul de acumulare. Iniţial s-a prevăzut captarea a 21 de afluenţi cu un debit mediu total de 5,13 metri pe secundă. La intervenţia Academiei Române, s-a renunţat la nouă captări, rămânând un debit mediu de 3,80 metri pe secundă. Cele 12 pâraie captate sunt: Lanciţiu, afluent Râu Bărbat, Râu Barbat, Râul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Râuşor şi Râuşor. Un tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat, informa Hidroconstrucţia.

„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.

retezat gura apelor baraj foto daniel guta adevarul

Lacul de acumulare Gura Apelor are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. La acea vreme, era considerat cel mai mare baraj de anrocamente şi miez de argilă din Europa. Drumul care îl traversează îi duce pe turişti la Poiana Pelegii, locul de pornire ale mai multor trasee turistice din Parcul Naţional Retezat.

retezat gura apelor baraj foto daniel guta adevarul

Vă recomandăm să citiţi şi:

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Un dosar complex, judecat de şapte ani, vizează modul în care au fost împroprietărite urmaşele familiei Kendeffy, cu aproximativ 15.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. Până în prezent, în procesul în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii titlurilor de proprietate primite de Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz în 2006, magistraţii nu au luat o decizie.

Povestea marilor defrişări din Retezat: cum au profitat baronii Kendeffy de bogăţia pădurilor, de peste un secol

Primele mari exploatări forestiere din Retezat au început în anii 1880, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat, fiind conduse de familia nobiliară Kendeffy. Şi în prezent, urmaşii baronilor Kendeffy şi Ocksay deţin cea mai mare mare suprafaţă forestieră din rezervaţie.

Controversele pădurilor virgine din Retezat. Ce explicaţii oferă conducerea ariei protejate pentru tăierile din Parc

Parcul Naţional Retezat nu a fost ocolit de firmele care exploatează lemnul, iar adesea organizaţiile de mediu şi societatea civilă au reclamat că au avut loc defrişări în aria protejată. Rapoartele Direcţiei Silvice confirmă tăierile din fondul forestier, dar reprezentanţii instituţiei şi cei ai Parcului Naţional retezat spun că nu există motive de îngrijorare.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite