Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români

9
1 Jun 2020 13:39:28
Autor: Daniel Guţă
Micia.
Micia.

Planurile de punere în valoare a fostei aşezări romane Micia, un sit propus pe lista UNESCO, au eşuat, iar monumentul istoric de pe malul Mureşului a rămas al nimănui.

În luna februarie a anului 2014 Consiliul Judeţean Hunedoara a adoptat proiectul de hotărâre prin care solicita Ministerului Culturii transferul dreptului de administrare asupra sitului arheologic Micia, din comuna Veţel, cu o suprafaţă de 7.557 metri pătraţi.

Tot atunci, Consiliul Judeţean Hunedoara a înfiinţat Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice din Hunedoara (SPAMI), prin care urmau să fie gestionate cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia - aflată la acea vreme sub tutela CJ, dar şi aşezările dacice Băniţa, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie şi situl roman Micia – pentru care autorităţile judeţene au iniţiat procedurile de preluare în administrare.

„Gestionarea şi administrarea directă a monumentelor istorice aflate în competenţa de administrare a consiliului judeţean, în speţă cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, precum şi a altor monumente ce vor fi preluate în administrarea consiliului judeţean şi vor fi atribuite prin hotărâre în gestiunea sau administrarea directă a serviciului public menţionat, conduc în mod imperios spre necesitatea înfiinţării acestui serviciu public", informa CJ Hunedoara.

Demersuri eşuate

Au trecut şase ani de la hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean Hunedoara. Între timp, serviciul care şi-a început activitatea de la 1 aprilie 2014 s-a ocupat doar de Sarmizegetusa Regia. Demersurile pentru preluarea celorlalte patru cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au continuat, iar recent a fost promulgată legea prin care siturile UNESCO de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa vor trece în administrarea CJ Hunedoara.

Aşezarea de la Micia a fost uitată de autorităţi, chiar dacă anul trecut a fost inclusă pe Lista Indicativă pentru 2019 a monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO, alături de alte 17 aşezări şi ansambluri monumentale. În schimb, lucrările la noua magistrală feroviară din vestul ţării, care trece prin sit, au stârnit nemulţumirea arheologilor. „Proiectul de reabilitare a căii ferate traversează practic întregul ansamblu pe o lungime de doi kilometri chiar prin zona sa centrală, de maximă concentrare a edificiilor, locuirii urbane şi cimitirelor. De asemenea, castrul roman este şi el traversat, pe întreaga sa lăţime, de la E la V. Este pentru prima dată, în istoria arheologiei române şi a gestionării şi protecţiei patrimoniului cultural naţional şi mondial când ne aflăm în faţa unei astfel de situaţii”, arăta dr. Mihaela Simion, responsabilul ştiinţific al sitului.

 


Sit propus UNESCO, locul nimănui

Micia se află la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Deva, pe un teren mărginit pe o parte de râul Mureş şi Autostrada A1 şi pe cealaltă de magistrala feroviară Coridorul Pan European şi de DN 7 Deva – Arad. Totuşi locul este aproape inaccesibil. Nu sunt indicatoare spre el, iar drumul agricol care duce în zonă, trecând pe lângă turnurile de răcire ale Termocentralei Mintia, este aproape impracticabil. De la drumul de pîmânt, turiştii mai au de mers pe jos, prin terenurile agricole de pe malul Mureşului, unde sunt vestigiile ascunse de vegetaţie.

 

 


Unul dintre monumentele de la Micia, păstrate la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis, aflată la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni, potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni. Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. În Micia au fost găsite urme de locuire şi din perioada marilor migraţii. Ruinele unui amfiteatru şi ale termelor romane se numără printre cele mai interesante vestigii de la Micia.

Ruinele romane ale Miciei au fost cercetate sistematic începând din secolul XIX, cu sprijinul Societăţii de Istorie şi Arheologie a judeţului Hunedoara, cea care a contribuit la înfiinţarea muzeului din Deva. De la sfârşitul secolului trecut şi până în prezent, un număr impresionant de obiecte antice au fost preluate din Micia şi predate muzeului din Deva. Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, din piatră, unelte si obiecte de uz gospodăresc, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră cu imaginile celor trecuţi în veşnicie, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona. Multe dintre acestea sunt prezentate într-o expoziţie spectaculoasă, în Lapidariumul Palatului „Magna Curia“ din Deva.


Mai puteţi citi şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Herr Hoher
1.06.2020, 18:46:34

Bah, ce avansati erau romulanii aia. Aveau si turnuri de racire a apei industriale. Si, culmea, nu era nici un hungur p'acolo.

0 (4 voturi)
OmTacut
1.06.2020, 18:55:01

Am vizitat acum cativa ani, mai precis in 2016, cetatea Histria, care din pacate, a (re)cazut in paragina. Cu cativa ani inainte s-au dat fonduri PHARE pentru acest sit arheologic, in colaborare cu autoritatile franceze. Dupa un timp, acest obiectiv turistic a revenit in gironul consiliului judetean Constanta si, rapid, s-au "vazut" rezultatele, salarii neplatite, obiectiv arheologic neingrijit, un dezastru total.

+3 (3 voturi)
A4___ A4___
1.06.2020, 18:59:08

un articol care pune in lumina dezinteresul romanilor (autoritatiilor romane) in privinta patrimoniului lor (cika!)...........Klar nu ii inteleg pe mioritici: in lok s afaca o treaba ce aduce bani si face reklama pentru daci NU mai bine paragina....................daca asta e "metoda romaneasca de a perpetua istoria " scrisa de altii si cu ramasitela pamant nu prea am de spus nimik pozitiv la adresa romanismului.

-2 (4 voturi)
A4___ A4___
1.06.2020, 19:01:33

Pai daca u afost cantonati soldati adusi din Afrika miramash sa fie pe acilea daci si geti mai degraba mauro-draci si algerieni geti algeti:)))))))))))

0 (6 voturi)
OmTacut
1.06.2020, 19:51:19

A4___ A4___ Pentru informarea ta, Mauri Maurii erau locuitorii musulmani din Maghreb, Peninsula Iberică, Sicilia și Malta în timpul Evului Mediu. Maurii au fost inițial berberii maghrebini indigeni.[1] Numele a fost mai târziu aplicat și arabilor. Algerieni Algerienii, ca și oamenii din multe alte țări, sunt amestecați. Țara este oficial o țară arabă, dar algerienii etnici nu sunt arabi puri. Du-te înapoi la istorie pentru a vedea multe culturi diferite şi grupuri etnice care au locuit Algeria. Oamenii originali din Algeria sunt „Berbers“. Aceasta înseamnă că mulți algerieni sunt de origine berberă, chiar și cei care se consideră arabi. La un moment dat, partea de nord a Algeriei făcea parte din Imperiul Roman. Când Imperiul Roman a devenit creștin, toată partea de nord a Algeriei a devenit și ea creștină. Există ruine romane uimitoare și bine conservate în Algeria, care fac parte din acest patrimoniu roman. De fapt, unul dintre principalele orașe din Algeria poartă numele lui Constantin. Împăratul Constantin a fost primul primul împărat roman care a îmbrățișat creștinismul. Sfântul Augustin de Hippo, considerat unul dintre filosofii creștini majori și ale căror scrieri au influențat foarte mult dezvoltarea creștinismului occidental, a fost de origine berberă și a trăit în nordul Algeriei în ceea ce este astăzi Annaba. După căderea Imperiului Roman, arabii musulmani au cucerit Algeria la mijlocul secolului al VII-lea și un număr mare de oameni berberi s-au convertit la islam.

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările