VIDEO Misteriosul drum pavat de daci în cetatea Piatra Roşie, care rezistă de două milenii
0
Cel mai spectaculos monument din cetatea dacică Piatra Roşie este „drumul pavat”, care a rezistat de două milenii, în condiţii dificile.
Un covor de frunze ruginii, acoperit din loc în loc cu petece de zăpadă, ascunde vestigiile cetăţii dacice Piatra Roşie, unul dintre monumentele antice cele mai misterioase din România.
GALERIE FOTO CU CETATEA DACICĂ PIATRA ROŞIE
Cetatea ridicată pe stâncă în vremea regelui Burebista, potrivit unor istorici, a fost puţin cercetată de arheologi în ultimele două secole astfel că multe dintre monumentele sale nu şi-au dezvăluit secretele. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO. Pe o distanţă de aproape 40 de metri, pot fi văzute rămăşiţele bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii.
„Drumul are lăţimea de cca 3 m şi este constituit din 4 sau 5 şiruri de blocuri de calcar, înalte de circa 40 cm, cu laturile de 70 x 40 cm, ce au fiecare la partea superioară câte o bandă de 7-8 cm grosime. Blocurile erau înfipte în pantă până la acea bandă, care rămânea la suprafaţă, dând impresia unor lespezi înguste. În realitate, partea îngropată în pământ este de trei ori mai mare decât cea vizibilă. Blocul următor îl „încăleca” pe cel dinainte cu banda lăsată liberă, dând în acest fel aspectul de trepte. Prin această metodă panta a fost puternic ancorată, iar blocurile au rămas înfipte în pământ şi după două mii de ani, în ciuda înclinaţiei mari a terenului”, informează pagina piatra-rosie.ro, creată de Fundaţia Dacica.
Drumul antic al cetăţii
Unul dintre istoricii care au cercetat drumul pavat a fost Constantin Daicoviciu. Acesta susţinea că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii, adică ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent.
„C. Daicoviciu afirmă că drumul pavat începea la intrarea în incinta II, unde s-au găsit nişte lespezi. Nu există dovezi suficiente că într-adevăr a fost aşa. Pe de o parte, Incinta II este posterioară drumului, care deservea intrarea în incinta I. Pe de alta, e puţin probabil ca pe o lungime de 40 m drumul pavat să se fi conservat atât de bine, iar pe restul distanţei de aproape 100 m să nu se fi conservat deloc. Nu există elemente din acest drum mai jos de dolină, cele câteva fragmente de blocuri de calcar înfipte în cărare putând proveni din zidul sau poarta cetăţii, ajunse mai jos datorită înclinaţiei mari a pantei. Înainte de a ajunge la poarta cetăţii, din acest drum se desprinde o ramificaţie care duce spre o clădire cu absidă de pe aceeaşi terasă de sub platou. Această ramificaţie străbate teren plan, prin urmare este alcătuită din lespezi sau blocuri drepte aşezate pe sol, pe două rânduri. Lăţimea sa este mai mică decât cea a drumului principal, având doar 1-1,20 m.”, informează arheologii pe site-ul dedicat cetăţii dacice.
Lipsa de îngrijire acordată de autorităţi cetăţii dacice, numărul tot mai mare de turişti care ajung aici nesupravegheaţi, fenomenele naturale, vegetaţia forestieră şi chiar căutătorii de comori au grăbit în ultimele decenii degradarea sitului UNESCO de la Piatra Roşie. Şi drumul pavat a avut de suferit. Numeroase blocuri de piatră s-au desprins din el şi s-au prăvălit în vale, în timp ce altele au fost afectate de faptul că oaspeţii aşezării calcă pe ele. „Starea de conservare a drumului este în ansamblu destul de bună, însă în partea dinspre dolină blocurile au început să alunece cu tot cu solul de sub ele, reclamând de urgenţă lucrări de consolidare”, informează piatra-rosie.ro.
Veche din vremea lui Burebista
Cetatea dacică Piatra Roşie se află în Munţii Orăştiei, pe o culme de pe Valea Luncanilor, la circa 20 de kilometri de oraşul Călan. Un drum asfaltat duce până la poalele ei.
Potrivit unor istorici, aşezarea misterioasă a fost construită în vremea regelui Burebista şi a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. „În prima fază s-ar fi construit turnurile de pază, fortificaţia de pe platou, clădirea din interiorul ei, drumul pavat şi sanctuarul cu coloane. În cea de-a doua, sanctuarul ar fi fost desfiinţat, iar pe sectorul nordic al platoului s-ar fi construit cele două clădiri. Celei de-a treia faze i-ar aparţine incinta de pe coasta estică, închisă cu val de piatră şi pământ, posibil ridicată în vremea lui Decebal. În sfârşit, se crede că cetatea a fost refolosită în Evul Mediu, în circumstanţe necunoscute, ipoteză formulată pe baza prezenţei mortarului în construcţia celei de-a doua incinte şi a câtorva fragmente ceramice târzii (sec. XI)”, informează arheologii pe site-ul dedicat cetăţii dacice.
În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Priveliştile copleşitoare ale cetăţii dacice Piatra Roşie: „Viaţa pulsează în fiecare frunză”
Se încarcă comentariile...
