VIDEO Poluare ignorată de autorităţi: „Crişul Alb a devenit Crişul Portocaliu. Fenomenul e foarte nociv pentru mediu”
0Imaginile publicate de un localnic din Brad arată cum este poluat Crişul Alb, de izvoarele care curg din vechile galerii de mină de la Gura Barza. Autorităţile nu au luat măsuri pentru a împiedica fenomenul.
„Crişul Alb a devenit Crişul Portocaliu”, scrie Raul Florin Matei, un localnic din Brad nemulţumit de faptul că autorităţile nu au luat măsuri pentru a împiedica poluarea pe râul care scaldă Ţara Zarandului, înregistrată în zona localităţii Crişcior, din vecinătatea municipiului.
Brădeanul a publicat pa pagina sa de Facebook un filmuleţ în care arată cum este poluat râul Criş de pârâul plin de reziduri miniere izvorât din galeriile subterane ale fostei exploatări de la Gura Barza. „ Nu e o băgare de vină, este un semnal de alarmă, ( al câtelea ?!) o stare de îngrijorare care trenează de ani de zile şi care ar trebui să ne intereseze pe toţi. Acea apă colorată care se scurge în Crişul Alb vine ca urmare a închiderii mineritului în zonă şi a negăsirii unei soluţii sănătoase de ecologizare a perimetrului minier. Apele care ies din subteran angrenează în drumul lor tot felul compuşi chimici şi acizi şi se scurg într-o arie vie, bogată în floră şi faună”, spune Raul Matei.
Acesta adaugă că va sesiza Agenţia de Protecţia Mediului, Garda de Mediu şi Apele Române. „Pe vremea când funcţiona mineritul aceste ape erau captate în nişte bazine de decantare, prevăzute cu nişte filtre, apoi ele erau deversate în Criş. O dată cu închiderea minei Barza în 2006 parcă s-au alocat bani pentru ecologizarea zonei. Nu cred că nu s-a luat în considerare că odată cu stoparea acelor galerii, mina se va umple de apă care va curge şi se va vărsa în Criş fără a mai fi tratată, filtrată. Din minele părăsite ies adevărate izvoare care transportă oxizi de fier şi cupru şi care se scurg în cursurile de apă întâlnite în cale. Fenomenul este foarte nociv pentru mediu, iar soluţia este la îndemână: construirea unei staţii de epurare”, adaugă tânărul.
Izvorul roşiatic care străbate circa patru kilometri de la vechile galerii miniere până la vărsarea în Crişul Alb este numit de localnici „galiţă”. Unele cercetări arată că galiţa are un plus de cupru, fier şi alte metale neferoase,care în contact cu apa formează oxizi cu un nivel ridicat al Ph-ului. În contact cu aerul, compuşii nocivi din galiţă se oxidează, iar apa capătă o culoare roşiatic – maronie, în funcţie de distanţa pe care a parcurs-o de la gura minei. În perioadele ploioase, apele care conţin galiţa sunt diluate de cantitatea de precipitaţii, iar factorii poluanţi nu mai sunt atât de nocivi, drept pentru care şi tenta roşie se mai diminuează. În perioadele secetoase, cum sunt lunile de vară, cursurile de apă îşi intesifică nuanţa roşiatică. Probleme similare se întâlnesc şi în alte zone miniere din Hunedoara.
Minele ruinate şi abandonate
Minele şi preparaţia de la Gura Barza - Crişcior, înfiinţate de peste un secol într-o zonă bogată în zăcăminte aurifere şi cu o tradiţie de aproape două milenii în exploatarea aurului, aveau la începutul anilor 1990 peste 5.000 de angajaţi. Întreaga zonă minieră se afla în declin în acei ani, însă puţini localnici puteau crede că în numai un deceniu toate exploatările aurifere din zonă urmau să se prăbuşească, lăsând mii de oameni fără locuri de muncă. La Gura Barza, mina şi preparaţia auriferă din Munţii Metaliferi, aflate în vecinătatea municipiului Brad, zeci de construcţii care au funcţionat până la mijlocul anilor 2000 au fost devastate de hoţii de fier vechi, fără ca autorităţile şi Compania Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care a administrat exploatarea, să ia măsuri. Izvoarele roşiatice din gurile vechilor mine, încărcate de substanţe toxice au inundat locurile în care în ultimul secol au fost procesate zeci de tone de aur. Printre movilele de dărâmături şi în subsolurile fostelor clădiri ale preparaţiei s-au format mlaştini cu luciul ruginiu în preajma cărora doar buruienile mai cresc. Locul este plin de capcane, care pun în pericol siguranţa celor care se aventurează printre dărâmături.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
