VIDEO Povestea zbuciumată a castelului celor mai bogaţi grofi maghiari. Cum s-a ruinat „bijuteria” din secolul al XIX-lea şi cine sunt cei care o revendică
0Castelul ridicat în secolul al XIX-lea la marginea oraşului Haţeg are o poveste neobişnuită. Transformată în ultimii ani într-o ruină, moşia unor vechi familii de grofi este revendicată în instanţă.
Un parc dendrologic întins pe aproape zece hectare, devenit o adevărată junglă după ce în ultimele decenii nu a mai avut nimeni grijă de el, înconjoară castelul Nalaţi - Fay, unul dintre locurile impresionante din Ţara Haţegului, aflat în prezent în pragul prăbuşirii.
Povestea moşiei de la marginea Haţegului începe în urmă cu aproape două secole.
Castelul Nalaţi – Fay a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe o veche moşie de la marginea oraşului Haţeg, care a aparţinut de-a lungul timpului mai multor familii nobiliare. Unii istorici susţin că la ridicarea castelului s-au folosit materiale aduse de la o veche mănăstire franciscană, abandonată.
Clădirea luxoasă pentru vremea sa avea două niveluri, un acoperiş înalt, tip mansardă şi trei turnuri cu câte trei nivele. Arhitectura ei a suferit schimbări de-a lungul timpului, la fel şi anexele din jurul castelului. În secolul al XIX-lea, domeniul se afla în proprietatea familiei Nalaczy din comitatul Hunedoara. A intrat apoi în posesia grofului Gyorgy Teleki, şi al soţiei sale Ilona Kendeffy, una dintre cele mai înstărite familii din Ardeal.
La începutul secolului XX, castelul, parcul său dendrologic întins pe zece hectare, precum şi alte terenuri au fost lăsate fiicei acestora Blanka Teleki (Fay), măritată în 1888 cu Victor Fay. În urma Reformei agrare din 1921, cea mai mare parte dintre terenurile deţinute de soţii Fay, întinse pe o suprafaţă de circa 95 de hectare, au ajuns în proprietatea statului român, arată documentele prezentate într-un dosar de fond funciar.
Castelul naţionalizat
Castelul şi parcul dendrologic au rămas în proprietatea Blankăi Fay şi a fiicei sale, Pekri Clementina. Aceasta din urmă a murit în anul 1960. Între timp, la începutul anilor 1940, moşia de la Nalaţi a devenit centru de evacuare în care au fost ţinuţi evreii strânşi de autorităţi din oraşele judeţului. În 1948, castelul nobililor Fay şi grădinile sale au fost naţionalizate şi date în folosinţă, pentru următorii 50 de ani, Liceului de Industrii Agricole din Timişoara. Castelul a mai fost folosit ca internat şi centru pentru copii, iar în 1999 a fost emis certificatul de vacanţă succesorală în favoarea statului român.
În 2005, au apărut primii presupuşi moştenitori ai nobililor Victor şi Blanka Fay, care au revendicat atât castelul, cât şi o moşie de circa 100 de hectare din zonă. Katalin Maria Szent Ivanyi s-a numărat printre cei care au susţinut că sunt urmaşii grofilor în proprietatea cărora s-a aflat moşia înaintea naţionalizării, mai exact o nepoată a Blankăi Fay.
„În 30 noiembrie 2005 Maria Katalin Szent Ivanyi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri aflate în perimetrul satului Nalaţi Vad, fără a indica suprafaţa şi cărţile funciare în care acestea se regăsesc. Ulterior, în 10 februarie 2006, aceeaşi persoană a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra castelului şi terenurilor în CF 51 Nalaţi Vad, în suprafaţă totală de 94,37 ha, care au fost proprietatea tabulară a lui Fay Viktor şi Teleki Blanka, fiind preluate din proprietatea tabulară la data naţionalizării. Printr-o nouă completare la cerere, depusă la data de 30 mai 2006, s-a depus procesul-verbal încheiat la 28 august 1946, de predare-primire a imobilelor ce au aparţinut lui Fay Blanka, între două instituţii ale statului. Din acest act a rezultat faptul că în anul 1948 imobilele se aflau în proprietatea statului şi nu puteau face obiectul cooperativizării din anii 1959 – 1962”, se arată în dosar.
Presupusa moştenitoare a murit
Cererile sale de intrare în posesia castelului au fost respinse de Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin hotărârea 294/2006. Katalin Maria Szent Ivanyi a dat în judecată statul român, prin Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar de pe lângă Primăria Haţeg şi Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru a intra în posesia moşiei. Prima sentinţă, dată de Judecătoria Haţeg, i-a fost nefavorabilă presupusei moştenitoare.
„În ceea ce priveşte pe Szent Ivanyi Katalin s-a reţinut că aceasta este fiica lui Szell Iozsef şi Pekri Oana, născută la 8.02.1927 şi căsătorită cu Szent Ivanyi şi nu rezultă că ar fi moştenitoarea lui Pekri Blanka (n.r. Blanka Fay)”, se arată în dosar. Soluţia a fost contestată la Tribunalul Hunedoara. Maria Katalin Szent Ivanyi a decedat în 2015, iar urmaşii ei, Szentivanyi Kristof şi Szentivanyi Ferenc au continuat procesul. Anul trecut, magistraţii au decis rejudecarea cauzei, iar dosarul a ajuns din nou pe rolul Judecătoriei Haţeg. În aşteptarea unei sentinţe, castelul de la marginea Haţegului s-a transformat într-o ruină.
A fost jefuit sistematic de localnici, care i-au luat podelele, tocăria, cablurile electrice, mobilierul şi tot ce puteau folosi uşor ca materiale de construcţii. Anexele au avut aceeaşi soartă.
O parte din acoperişul vechiului castel s-a prăbuşit, iar structura de rezistenţă este grav afectată. Autorităţile din Haţeg nu pot interveni pentru conservarea monumentului istoric, aflat încă în litigiu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
