VIDEO Râuşor, locul de vis ascuns în munţi. Un tunel de 14 kilometri săpat în stâncă leagă staţiunea de marele baraj din Retezat
0Râuşor, mica staţiune de la poalele celor mai înalte vârfuri ale masivului Retezat, are o poveste aparte. Locul se animă în fiecare iarnă, când zăpezile şi atmosfera de basm a Retezatului îi atrag pe turişti.
Povestea zonei turistice de la Râuşor a început în anii 1970, o dată cu cel mai ambiţios proiect hidroenergetic din vestul ţării, amenajarea hidroenergetică de pe Râul Mare - Retezat şi a barajului Gura Apelor.
În locul din munţi, în care în ultimii ani au fost construite aproape 100 de cabane, case de vacanţă şi pensiuni, în anii 1970 se aflau doar câteva cantoane ale muncitorilor şi minerilor care dăltuiau stâncile şi săpau galerii de zeci de kilometri pentru marele proiect.
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986, după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui.
Din Râuşor porneşte cea mai lungă aducţiune spre Gura Apelor: un tunel 13.780 metri care trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat. Din aceeaşi zonă a Retezatului au fost captate 12 pâraie: Lanciţiu, afluent Râu Bărbat, Râu Barbat, Râul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Râuşor şi Râuşor.
În locul cantoanelor muncitoreşti demolate după inaugurarea barajului a fost ridicat în anii 1980 un complex turistic pentru angajaţii Combinatului Siderurgic din Hunedoara. Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar voluntarii care făceau parte din el au amenajat în Râuşor pârtia, care acum măsoară circa 150 de metri, şi primul teleschi. Din anii 1990, în zonă au început să apară case de vacanţă şi pensiuni private, multe construite haotic pe marginea drumului îngust şi întortocheat. Unele clădiri au rămas nefinalizate şi părăsite de mai mulţi ani, altele s-au dezvoltat, iar fostul motel al combinatului, primul din Râuşor, s-a mistuit într-un incendiu, în anii trecuţi.
Barajul Gura Apelor. FOTO: Daniel Guţă.
Planuri mari pentru Râuşor
În fiecare iarnă, o dată cu primele zăpezi, Râuşorul se trezeşte la viaţă. La sfârşit de săptămână în mica staţiune îşi fac apariţa amatorii de schi şi săniuş şi cei care vor să se relaxeze pe munte, în Retezat. Locul este înconjurat de o pădure de brazi, care îi atrage pe turişti. Potecile ei înzăpezite ţin locul unei zone de promenadă. Din Râuşor pornesc mai multe trasee turistice spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului, însă în această perioadă ele sunt închise.
, primăria din Râu de Mori avea planuri mari cu zona de la poalele vârfului Retezat. A propus extinderea ei şi transformarea ei într-un domeniu schiabil. Conform Planului Urbanistic Zonal din 2011, al proiectului, primăria plănuia construcţia unor instalaţii de transport pe cablu, telegondolă sau telescaun, care să deservească întreaga staţiune şi noile pârtii de schi. Instalaţiile urmau să aibă o lungime totală de peste şase kilometri, să pornescă de la altitudinea de 1.150 de metri şi să urce până la cota 2.000, cu staţii intermediare. Se plănuiau nouă kilometri de pârtii de schi, cu o diferenţă de nivel de 800 de metri, care ar fi coborât de la 2.000 de metri, unele amenajate astfel încât să corespundă condiţiilor de omologare olimpică, pentru probele de coborâre şi slalom uriaş.
„În viitor se poate lua în considerare, datorită calităţilor oferite de amplasament, realizarea unui sistem de trambuline şi un traseu de bob, de condiţie olimpică”, precizau autorii proiectului „Extindere zona de agrement Râuşor - Retezat”. Şi toate acestea într-o zonă de agrement cu mari deficienţe în ce priveşte alimentarea cu apă, reţeaua electrică, un loc aflat în zona de dezvoltare duabilă a Parcului Naţional Retezat. Planurile de investiţii nu au mai fost puse în practică.
Atracţiile din jurul Râuşorului
Râuşor se află la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg, iar accesul spre staţiune este posibil de pe Drumul Naţional 68 Haţeg-Caransebeş, prin comuna Râu de Mori. Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, locul care l-a inspirat pe Jules Verne în celebra poveste a Castelului din Carpaţi. Zidurile cenuşii ruinate de secole, ce stau gata să se prăvălească de pe stâncile în care au fost înfipte, reprezintă „borna“ prin care turiştii sunt atenţionaţi că au ajuns în sălbăticie. De la Castelul din Carpaţi până în Râuşor, şoseaua străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, traversând locuri atractive pentru liniştea şi frumuseţea lor. Pe o rază de 60 de kilometri de la Râuşor se află Cetatea Colţ, ruinele cetăţii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Barajul Gura Apelor, Parcul Naţional Retezat, Biserica medievală de la Densuş, Cetatea Mălăieşti şi Castelul Corvinilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Iarna trezeşte la viaţă staţiunile montane ale României, iar turiştii sunt invitaţi să aleagă dintre numeroasele destinaţii de poveste.
Un tunel de peste 50 de metri, împodobit cu picturile a 365 de sfinţi din calendarul ortodox, a devenit în ultimii ani una dintre marile atracţii ale staţiunii Straja. Tunelul şi schitul de la capătul lui au o poveste neobişnuită, iar omul de afaceri care le-a construit susţine că a fost martor al unor minuni petrecute aici, în ultimii ani.
Cascada Lolaia se dezvăluie turiştilor la câţiva paşi de locul de unde cei mai mulţi dintre ei pornesc pe jos spre marile vârfuri şi lacuri glaciare ale Retezatului şi este una dintre marile atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat.
Vijeliile au doborât sute de copaci de pe valea Lăpuşnicu Mare din Parcul Naţional Retezat, iar reprezentanţii rezervaţiei susţin că refacerea pădurii va fi un proces de durată, arborii fiind atacaţi de ipide (insecte dăunătoare).
Muntele Retezatului Mic oferă în aceste zile peisaje impresionante, după ce zeci de hectare de brânduşe îi acoperă poienile, străbătute de călătorii care urcă spre vârfurile de peste 2.000 de metri.
Se încarcă comentariile...
