Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Topul controverselor matriţei de la Sarmizegetusa Regia. Cum a fost fabricată şi ce semnifică grifonii

6
28 Oct 2019 06:16:30
Autor: Daniel Guţă
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia.

Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai valoroase artefacte antice din patrimoniul României, iar de-a lungul timpului a stârnit nenumărate controverse.

GALERIE FOTO - Imagini cu matriţa misterioasă a dacilor

Matriţa antică de bronz de la Sarmizegetusa Regia este unul dintre cele mai faimoase artefacte descoperite în ultimele decenii în România. Cel mai important element care defineşte matriţa de la Sarmizegetusa Regia este valoarea sa artistică, potrivit istoricilor, însă obiectul antic impresionează şi prin unicitatea sa, prin detaliile sale şi prin starea excepţională de conservare.

O mulţime de întrebări despre artefactul antic au rămas încă fără răspunsuri clare. Iată câteva controverse ale sale:

A fost scoasă la iveală de o furtună

La fel ca alte comori preţioase ale căror legende i-au fascinat pe români, matriţa din Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în urma unei furtuni. „În noaptea de 22 spre 23 iunie a anului 2013, o furtună s-a abăut asupra Grădiştei, iar vântul puternic a pus la pământ câţiva fagi bătrâni din apropierea fortificaţiei antice. Piesa masivă de bronz, prinsă între rădăcinile unuia dintre copacii doborâţi, a atras atenţia”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia” (2015), coordonat de istoricul Gelu Florea. Obiectul preţios a fost găsit în pădurea care acoperă situl UNESCO, la 50 de metri de poarta de sud a cetăţii, în apropierea „valului roman”. Timpul în care a fost descoperit este, de asemenea, important din punct de vedere simbolic. Furtuna care a scos la iveală obiectul preţios a avut loc în noaptea de Sânziene, când tradiţia locală spune că „flăcările bat pe comori”, relata Vladimir Brilinsky, omul care a găsit-o şi a predat-o autorităţilor.

Cum a ajuns îngropată sub Sarmizegetusa Regia

Potrivit arheologilor, matriţa de bronz a ajuns în locul de unde a fost descoperită, cel mai probabil, cândva între anii 102 şi 106 d. Hr., o perioadă în care Sarmizegetusa Regia trecea prin schimbări majore, în mare parte impuse de amenajarea unor structuri militare cu rol defensiv. „Sub presiunea unor atacuri iminente, numeroase construcţii civile sau religioase au fost dezafectate, părţi din ele fiind folosite pentru a realiza diferite elemente de fortificare. Într-un asemenea climat de insecuritate, chiar şi o piesă foarte valoroasă, precum matriţa de bronz, putea trece neobservată între resturile unor construcţii şi inventarele lor”, informează autorii volumului coordonat de dr.  Gelu Florea. Ea ar fi fost utilizată în secolul I. d. Hr., susţin specialiştii.

De unde provine matriţa

Istoricii arată că nu se poate exclude ipoteza ca obiecul preţios să fi fost realizat chiar în Sarmizegetusa Regia. Meşterii antici au fost atraşi mereu de centrele în care găseau resurse pentru a-şi arăta talentul sau suverani generoşi şi interesaţi de serviciile lor, arată arheologii în volumul dedicat matriţei. „Sarmizegetusa Regia şi, în general, regiunea Munţilor Orăştiei, au constituit în secolele I. A. Hr şi mai ales I d. Hr. un centru de atracţie pentru negoţ şi pentru diverse categorii de specialişti (arhitecţi, ingineri, meşteşugari de tot felul), provenind din lumea elenistico-romană”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia” (2015). Ipoteza cea mai probabilă este că ar fi fost realizată într-un atelier din afara Daciei (italic, est-mediteranean, alexandrin sau nord-pontic). Artefactul putea fi o pradă de război sau ar fi fost adus la Sarmizegetusa Regia chiar de către romani. O altă ipoteză prezentată de arheologi este că matriţa a putut ajunge în aşezarea dacică odată cu meşterul căruia îi aparţinea.

 

Cum a fost produsă matriţa

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. „Profunzimea modelelor exclude o sculptare directă în metalul rece. Pe de altă parte, fluiditatea formelor şi a decorurilor, redarea fină a celor mai mici detalii sugerează utilizarea unui model preliminar din material maleabil, care să-i permită meşterului o redare cât mai amănunţită”, scriu autorii lucrării „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia” (2015).

Modelul de ceară al artefactului era învelit într-un strat consistent de lut, care era apoi încălzit, până la topirea cerii şi obţinerea unui tipar de lut, gol în interior. În acest tipar a fost turnat metalul din care a fost realizată matriţa. Este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Lungimile laturilor ei au aproximativ opt centimeri, iar grosimea ei este de cinci centimetri. Elementele de decor sunt redate negativ. Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ. Cu o astfel de matriţă erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii. Nu este exclus ca ea să fi fost un obiect cu rol religios.

Misterul sticlei colorate

În primele campanii arheologice derulate în zona unde a fost găsită matriţa antică a fost găsit un material arheologic bogat, format din sute de piese de ceramică, fier şi cioburi şi mărgele de sticlă. Cele peste 90 de fragmente de sticlă au reprezentat cea mai surprinzătoare descoperire, iar una dintre ipotezele specialiştilor a fost că matriţa putea fi folosită la realizarea unor podoabe din acest material. „Depozitul este dominat de fragmente de sticlă brută având nuanţele de albastru şi verde, dar regăsim şi sticla incoloră, neagră, roşu purpuriu şi maro purpuriu. Majoritatea fragmentelor sunt de o calitate bună sau foarte bună, adică nu sunt irizate şi concentraţia bulelor de aer este redusă, fapt care denotă gradul ridicat de expertiză în tehnica colorării, în cursul procesului de producţie a sticlei brute”, arătau autorii volumului. O concluzie este că în Antichitate aici funcţiona un atelier de prelucrare a sticlei. Rămăşiţele de sticlă sugerează ipoteza producerii la Sarmizegetusa Regia a unor obiecte de metal preţios, decorate în stilul policrom, bijuterii şi accesorii încrustate cu pietre semipreţioase sau preţioase şi cu imitaţii ale acestora.

Grifonii de pe matriţă

Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă, este bogat şi divers, potrivit arheologilor. Este compus din animale fantastice - grifoni şi animale reale: leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup, taur, zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită. Potrivit cercetătorilor, grifonul este o creatură fabuloasă, născută în imaginarul oriental încă din secolul al IV-lea înainte de Hristos, el reprezentând un motiv frecvent în artele decorative antice. Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic. Elefantul a fost bine cunoscut în spaţiul mediteranean, iar reprezentările sale în artă, inclusiv numismatice, sunt destul de frecvente. În schimb, apariţiile rinocerului şi hipopotamului sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în Antichitate. Aceste animale puteau fi văzute în cadrul jocurilor din amfiteatru. De pe matriţă lipsesc elementele vegetale şi antropomorfice. Unele reprezentări ale grifonului-lup au fost contorsionate în forma literei ”S”, care stilistic se apropie de arta stepelor, susţin autorii lucrării „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia” (2015). „Grifonul, în toate variantele sale, este unul dintre cele mai frecvente motive zoomorfe în artele decorative antice. Angajat în scene de luptă sau în compoziţii „heraldice”, el a fost asociat cu ţinuturile îndepărtate ale hiperboreenilor, gardian al aurului şi simbol al forţei şi al destinului implacabil”, scriu arheologii.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Markus Roman
28.10.2019, 09:00:03

Este evident ca matrita nu are nimic in comun cu dacii. Uitati-va la finetea detaliilor, pe care nu o veti gasi pe niciun artefact dacic. A fost ciordita in incursiunile dacilor la sud de Dunare. Este f probabil ca intentia ciorditorilor a fost sa recupereze cantitatea mare de bronz din ea. Bine ca n-a gasit-o vreun urmas al dacilor actual, ptr ca ala ar fi vandut-o la fier vechi.

-6 (6 voturi)
Azzumbo Jo
28.10.2019, 10:12:00

Markus Rrom Daca de mic ai fost atat de stupid, inseamna ca ai fost precoce. Este f probabil ca daca sari in cap de la etajul 10, nici nu te doare.

+3 (3 voturi)
Bogdan Matis
28.10.2019, 10:12:32

Dacii aveau o cantitatie importanta de metale pretioase, in special aur care insuma sute de tone. E rezonabil sa presupunem ca si-au dezvoltat si tehnica necesara pentru a prelucra acel aur in diverse obiecte. Se crede de asemenea ca romanii au capturat doar o mica parte din comoara dacica , restul fiind inca ingropat pe teritoriul dacic, mai exact in muntii Orastiei. Sigur ca o parte din aur reprezenta tributul platit de romani dacilor pentru a-i mentine ca aliati, dar o parte a fost exploatat chiar in Dacia, in bogatele mine de aur din muntii Apuseni

+3 (3 voturi)
Dem Cristi
28.10.2019, 12:23:53

Bun și unde e expusă matrița să o putem vedea? Nu trebuia menționat asta sau n-am citit eu bine?

geek-a-contra
28.10.2019, 13:11:32

muzeul civilizației dacice și romane deva. cel putin acolo era in 2016 cind am vazut-o de aproape.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (6)