Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Ziua în care Nicolae Ceauşescu s-a temut de mineri. Gestul uluitor făcut în timpul timpul Grevei din 1977

4
1 Aug 2021 17:52:41
Autor: Daniel Guţă
Nicolae Ceauşescu în timpul aşa-zisei vizite de lucru în Valea Jiului. Foto: Scânteia.
Nicolae Ceauşescu în timpul aşa-zisei vizite de lucru în Valea Jiului. Foto: Scânteia.

Ziua în care Ceauşescu s-a temut de mineri: se împlinesc 44 de ani de la cele mai ample mişcări de protest din România aflată sub regimul Ceauşescu: greva minerilor din Valea Jiului.

Greva minerilor din Valea Jiului, din 1 – 3 august 1977, a fost cea mai amplă mişcare de protest din România regimului comunist.

Ceauşescu, ridiculizat de oficialii americani în notele secrete despre greva minerilor din 1977. WikiLeaks: „În Valea Jiului, l-au huiduit şi i-au arătat pumnii“

Cum a acţionat Securitatea regimului Ceauşescu în Valea Jiului după Greva din 1977: sute de securişti şi miliţieni s-au infiltrat printre mineri

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Potrivit mărturiilor vremii, peste 30.000 de oameni au participat la manifestaţiile în care şi-au arătat nemulţumirle faţă de condiţiile grele de muncă şi de sărăcia în care erau nevoiţi să trăiască. Atunci, Nicolae Ceauşescu a fost luat prin surprindere de amploarea evenimentelor din oraşele Văii Jiului şi a făcut un gest care îi trăda teama faţă de mineri: şi-a întrerupt vacanţa pe litoralul Mării Negre, iar în 3 august a aterizat în Petroşani, pentru a încerca să calmeze spiritele.

„În 3 august, Ceauşescu şi-a întrerupt vacanţa sa la Marea Neagră, pentru a face <<o vizită de lucru>> în Valea Jiului, acompaniat de secretarul de partid Ilie Verdeţ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorge Oprea, ministrul Muncii, Gheorghe Pană şi Ministrul Minelor, Băbălău. Potrivit ziarului Scînteia din 4 august, într-o întâlnire cu reprezentanţii minerilor de la Lupeni, preşedintelui i-au fost prezentate <<dificultăţile>> în organizarea muncii, <<abuzurile>> în aplicarea legilor şi <<deficienţele>> managementului minelor. Drept răspuns, el a explicat politicile partidului şi guvernului de a creşte standardul de viaţă al minerilor, apoi a <<criticat puternic>> managementul unor mine şi a organizaţiilor locale de partid, ordonând <<măsuri energice>> pentru a îmbunătăţi situaţia”, informau reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, într-o notă informativă.

„La Lupeni, minerii l-au luat pe sus pe <<mult aşteptatul oaspete>> sosit de la Neptun, dar nu au mai lăsat pe nimeni din suită să înainteze. Nu am mai reuşit să intru pe Poarta 2, din cauza mulţimii, un zid de netrecut. Greviştii erau agitaţi. Mă aflam în mijlocul unui vacarm dezlănţuit. Mi-am dat seama că nu mai era nicdecum o <<vizită de lucru>>, cu flori şi urale”, relata Ioan Liciu, în 1990, participant la evenimente ca fotograf de presă.


Nicolae Ceauşescu în mijlocul minerilor. 1977. FOTO:Ioan Liciu.

Fostul preşedinte comunist le-a făcut minerilor o serie de promisiuni: revizuirea sistemului de pensii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, creşterea calităţii alimentaţiei şi a bunurilor de consum, în special a hainelor şi case noi. Le-a acceptat revendicările, iar oamenii au fost de acord să se întoarcă la lucru. În lunile următoare, mii de participanţi la grevă au fost pedepsiţi disciplinar, mulţi dintre ei fiind daţi afară de la locurile de muncă, iar alţii au fost detaşaţi în alte zone. Iar cel puţin 15 oameni au fost condamnaţi în urma acţiunilor de protest, la pedepse de până la cinci ani de închisoare, pentru infracţiuni ca ultraj, ofensă adusă autorităţilor sau apologia infracţiunilor.

Greva ţinută sub tăcere în România

Despre Greva din 1 – 3 august 1977, presa din România nu a oferit nicio informaţie. În schimb, ziarele locale şi naţionale au acordat spaţii largi „vizitei de lucru” a fostului preşedinte în Valea Jiului, reprezentată ca o mare sărbătoare pentru comunitate. „Minerii din Valea Jiului şi-au exprimat dorinţa şi au rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să accepte propunerea de a primi titlul de „Miner de onoare”, aceasta fiind o expresie a deosebitei preţuiri pe care minerii o dau preocupării şi grijii pe care secretarul general al partidului, conducerea partidului şi statului o acordă muncii şi vieţii celro care lucrează în industria minieră, dezvoltării acestei importante ramuri, creşterii nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc în acest domeniu de prim ordin al economiei noastre naţionale”, arăta ziarul local „Drumul Socialismului”, în ediţia din 9 august 1977. În particular, potrivit notelor informative ale reprezentanţilor ambasadelor occidentale, oficialii din România îşi manifestau îngrijorarea că demonstraţiile se puteau răspândi în rândul muncitorilor din alte zone ale ţării, iar pentru a preveni reizbucnirea unor conflicte Securitatea şi Miliţia au desfăşurat în următoarele luni forţe impresionante în zona mineră.

„Cele mai zdrobitoare mişcări de protest”

Evenimentul nu a trecut neobservat în presa occidentală, iar ziarul „The New York Times” a trimis corespondenţi în Valea Jiului. „La începutul acţiunilor de protest, muncitorii au sechestrat cel puţin un oficial al guvernului, pe care l-au ţinut ostatic, au blocat intrările în mină şi au mărşăluit pe străzi, strigând denunţări la adresa unui regim care se mândrea cu controlul aspru poliţienesc”, afirma jurnalistul american David Andelman, corespondent al ziarului The New York Times, care ajunsese în Valea Jiului, în noiembrie 1977, la trei luni de la cele mai mari mişcări de protest din anii regimului comunist. În 3 august 1977, revendicările minerilor din Valea Jiului au fost prezentate într-o petiţie de 17 puncte preşedintelui Ceauşescu. Ele reflectau deficienţele sistemului politic şi economic, lipsa alimentelor şi a bunurilor de consum, locuinţele înghesuite şi de proastă calitate, sistemul de pensii inadecvat şi sancţiunile aspre pentru neîndeplinirea planurilor de producţie, scria acesta. „Grevele şi demonstraţiile din Valea Jiului au reprezentat cele mai zdrobitoare mişcări de protest în România comunistă de după război”, afirma jurnalistul american, în reportajul „România cutremurată de protestul minerilor”, din 21 noiembrie 1977.

În prezent, circa 2.000 de oameni mai lucrează la exploatările miniere Lupeni, Livezeni şi Lonea, singurele rămase deschise în Valea Jiului. Autorităţile locale nu mai comemorează evenimentul care a marcat istoria regiunii miniere.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Lupeni 1929. Masacrul care a înecat în sânge cea mai faimoasă grevă a minerilor de la începutul secolului XX

VIDEO Lupeni, oraşul care apune odată cu mineritul. Ce soartă a avut locul celor mai tulburătoare tragedii din Valea Jiului

Satele din ţinutul aurului. Enigmele celor mai faimoase aşezări miniere din Munţii Metaliferi

Prăbuşirea oraşelor muncitoreşti ridicate de la zero în anii comunismului. Cum au ajuns centrele industriale apărute peste noapte adevărate „oraşe-fantomă“

Mega-proiectele secrete din comunism: canalul pentru submarine, portul militar condus de sovietici şi mina de uraniu cu 15.000 de deţinuţi politici

Secretele sovromurilor din primii ani de comunism. Cum a ajuns toată industria românească sub controlul sovieticilor

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Actor Spectator
1.08.2021, 19:59:03

90% din nenorocirile pe care le trăiește România astăzi i se datorează, indirect, acestui cizmar incult, național-comunist. Pe vremea lui s-a idiotizat populația, șpaga a devenit lege nescrisă valabilă și (mai ales) astăzi, incompetența și nepotismul erau și sunt considerate ca normale și necesare. Restul de 10% se datorează unei populații incapabile să-și depășească actuala condiție, la ani lumină de civilizația europeană.

+1 (3 voturi)
Realist
1.08.2021, 21:25:09

Prietene, esti naiv daca crezi ca situatia "se datora" unei singure persoane. Problema era sistemul insusi ! Dar desigur, specificul national a jucat si el un rol, oricat am vrea sa ne batem cu pumnul in piept, suntem o extremitate estica a Europei, in bataia vanturilor Istoriei.

+10 (10 voturi)
spuzaru
2.08.2021, 00:51:57

Ba eu as fi de acord cu cei 90%. Si alte tari au fost obligate sa o ia pe drumul comunismului, dar au iesit mult mai bine din aceasta experienta, dictatura nu a fost la fel de apriga, etc.

Musceleanu
1.08.2021, 20:29:15

Din toate informatiile aparute in ultimi 30 de ani apare foarte clar labirintul problemelor care a dus la lovitura de stat , probabil o explicatie este data de fostul consultant Constantin Bostina unde spunea ca " seful" a stat PREA MUL in functia sa de conducere , a doua a fost eroarea politici economice ( dar Bostina era ' specialistul' 🤗 ) czre era axat pe cantitate si nu pe calitatea productiei !!!!! Totul era facut de mintuiala si sub calitatea mondiala .. In ani '80 populatia a ajus infometata si traia in frig sub bagheta iubitilor conducatori in timp ce domnii securisti se lafaiau conditii "umane " 😎

+3 (3 voturi)
Modifică Setările