ANALIZĂ De ce în România se nasc tot mai puţini copii: explicaţia specialiştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România este într-un declin demografic accentuat, conform unor date Eurostat. În 2017, rata mortalităţii a fost de 13,3 la mia de locuitori, în timp ce rata natalităţii a fost de 9,7 la mie. În 2018, populaţia României a continuat să scadă, această situaţie fiind generată în special de o scădere a natalităţii, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Weekend Adevărul“ a vorbit cu doi specialişti în obstetrică-ginecologie pentru a afla cât de mult cântăreşte problema infertilităţii în aceste statistici. Medicii Radu Maftei şi Gabriela Simionescu, ambii specialişti în obstetrică-ginecologie la clinica de reproducere umană Origyn Fertility Center din Iaşi, spun că infertilitatea este una dintre principalele cauze ale scăderii ratei natalităţii la nivel naţional şi nu numai. Infertilitatea este o problemă de sănătate tot mai frecvent întâlnită în ultimii ani. Statistici recente relevă faptul că în România unul din şapte cupluri întâmpină greutăţi la procreare. Care sunt cauzele infertitilităţii, ce tratamente au cea mai mare eficienţă, care sunt principalele categorii de vârstă care apelează la tratamente pentru stimularea fertilităţii sunt doar câteva dintre aspectele discutate cu cei doi medici.

Din ce în ce mai multe paciente infertile la peste 35 de ani

Aşa cum bine a simplificat doctorul Radu Maftei, „infertilitatea este incapacitatea unui cuplu de a obţine o sarcină, în urma unor contacte sexuale neprotejate, la două-trei zile, timp de minimum un an“. Deşi, în general, oamenii consideră că infertilitatea ţine mai mult de femeie decât de bărbat, pentru că ea este cea care poartă sarcina, concepţia este total greşită. „Incidenţa cazurilor de infertilitate la bărbaţi şi la femei e cam de 50%-50%, pentru că apar din ce în ce mai multe infecţii la bărbaţi care, deşi nu se manifestă clinic, în timp afectează spermatogeneza. Incidenţa de infertilitate la consumul de alcool şi ţigări este mult mai mare la bărbaţi, greutatea în plus, de asemenea, afectează calitatea spermei“, spune doctorul Radu Maftei.

Cele mai multe cauze sunt comune la cupluri, cel puţin la cele cu infertilitate de doi ani jumătate-trei. În cazul infertilităţii feminine, un semnal de alarmă este clar insuficienţa ovariană prematură, din diverse cauze, în special dobândite (boli autoimune, tiroidite) şi în urma unor afecţiuni secundare care alterează rezerva ovariană. Apoi, tot la femei, pe locul doi este endometrioza şi abia pe locul trei sunt bolile cu trasmitere sexuală, bolile inflamatorii pelvine. La toate acestea se adaugă şi factorul vârstă. Atunci când vorbim de infertilitate, ne uităm la segmentul de vârstă de 33-35 de ani şi chiar 40. Din ce în ce mai multe paciente se prezintă cu infertilitate la peste 35 de ani. În cele mai multe cazuri, pacientele care au ajuns la această vârstă au amânat obţinerea unei sarcini pentru carieră şi studii.

Radu Maftei, doctor specialist obstretică-ginecologie FOTO Arhiva personală

Imagine indisponibilă

Cum afectează fertilitatea bolile inflamatorii pelvine

Poate puţină lume ştie, dar, după vârsta înaintată, endometrioza este un factor de risc important în apariţia infertilităţii fenimine. „Mie îmi place să numesc endometrioza «boala celor patru de D»: dispareunie – durere la contactul sexual, disurie – dureri sau jenă la urinare, dischezie – dificultate de a ieşi cu scaunul, dismenoree – dureri la menstruaţie. Toate pacientele care au una sau două dintre aceste simptome sunt suspecte de endometrioză“, explică doctorul Maftei.

În trecut, femeile tinere erau prost învăţate de către mame că menstruaţia trebuie să doară. Nu, nu trebuie să doară foarte tare, femeia nu trebuie să aibă nişte dureri insuportabile. De asemenea, dureri la contactul sexual nu ar trebui să existe. E clar o problemă în momentul în care avem astfel de dureri. În plus, toată alimentaţia pe bază de carne, din cauza utilizării hormonilor de creştere în fermele de animale, duce la un nivel ridicat de estrogen la femei. „Estrogenul este o sursă de hrană pentru endometrioză“, explică doctorul Radu Maftei.

De altfel, clinica la care lucrează doctorii Radu Maftei şi Gabriela Simionescu, împreună cu Societatea Română de Endometrioză, vor face în şcoli o campanie de conştientizare a riscurilor la care se expun minorii printr-o alimentaţie deficitară. Multe tinere au menstruaţie dureroasă, merg la medic şi sunt puse pe contraceptive, pe la 17-18 ani. Contraceptivele maschează endometrioza, o ţin sub control, iar când pacientele opresc tratamentul, dacă vor să obţină o sarcină, nu reuşesc, atrag atenţia specialiştii.

O altă cauză care începe să fie din ce în ce mai frecventă la pacientele tinere e infecţia genitală care afectează trompele. Această infecţie porneşte dintr-o greşeală de percepţie a doi factori diferiţi: contracepţia şi protecţia. În momentul de faţă, pentru tineri e mai importantă contracepţia. Însă utilizarea frecventă a contraceptivelor de tipul pastilelor în detrimentul prezervativului şi partenerii sexuali multipli pot duce, în cazul femeilor în special, la infecţii tubare care netratate favorizează apariţia infertilităţii. De altfel, dacă nu e o problemă masculină, se poate spune că la pacientele foarte tinere principala cauză a infertilităţii sunt bolile inflamatorii pelvine care determină afectare tubară importantă, crede doctorul Radu Maftei.

Oreionul, posibilă cauză pentru infertilitatea masculină

Pentru că un copil are doi părinţi, atunci când se încep analizele pentru depistarea infertilităţii, sunt testaţi ambii parteneri. La bărbaţi, infertilitatea ţine de calitatea spermatogenezei. În acest sens, oreionul din copilărie este o problemă destul de importantă. În momentul în care un copil are oreion şi este incorect tratat, mai ales când are şi afectare testiculară şi articulară, va deveni un adult cu o spermatogeneză cu probleme. De asemenea, episoadele de prostatită incorect tratate sunt o cauză importantă a problemelor de fertilitate masculină.

Profilul pacientului greu de tratat de infertilitate

Cazurile pe care nu şi le doreşte nicio clinică de fertilizare sunt cele în care pacientele au peste 39 de ani şi cele de insuficienţă ovariană precoce, cu un AMH (hormonul anti-mullerian, hormon secretat de foliculii ovarieni şi care estimează rezerva ovariană a fiecărei femei) de 0,2-0,3, unde rata de succes a procedurilor medicale este extrem de mică.

În astfel de situaţii, se încearcă o dată, de două ori, iar dacă nu se reuşeşte, se merge către ovocitele donate, importate dintr-o clinică din străinătate. Donarea la noi în ţară este cumva ilegală, ea trebuie să fie strict necondiţionată financiar şi e foarte greu să dovedeşti acest lucru. În România nu avem, încă, o lege a fertilizării, este în discuţii la Bucureşti, trebuie aprobată şi trecută prin Parlament. „Pot spune că avem destule cazuri de acest gen. Multe cupluri au încercat să obţină o sarcină în unul, două cicluri şi dacă nu au reuşit, au optat clar pentru donare de ovocite de la paciente mult mai tinere, între 20 şi 25 de ani, de obicei“, ne mărturiseşte medicul Gabriela Simionescu.

Gabriela Simionescu, doctor specialist obstretică-ginecologie FOTO Arhiva personală

Imagine indisponibilă

1.306 copii, prin Programul naţional de fertilizare in vitro

În România, sunt în jur de 20 de clinici private care îi ajută pe pacienţii diagnosticaţi cu infertilitate să obţină o sarcină. În Iaşi sunt două astfel de clinici, Origyn Fertility Center şi OmniClinic. În ceea ce priveşte programele care vin în sprijinul pacienţilor acestor clinici, avem un program naţional, Programul naţional de fertilizare in vitro, şi un program regional care deocamdată se aplică doar în Bucureşti. De asemnea, tot în Capitală, de anul acesta este activ şi un program pentru pacienţii care suferă de oncofertilitate, pacienţi cu probleme oncologice care vor să îşi prezerve fertilitatea. Aceştia fac înainte de tratamentele de chimioterapie şi radioterapie prezervare de ovocite, de embrioni, de spermatozoizi.

În prezent, 5.000 de cupluri pot beneficia de Programul naţional de fertilizare in vitro, bugetul alocat acestui program fiind de 4,7 milioane de lei, potrivit actualului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea. 11 clinici medicale din România sunt incluse în acest program şi în jur de 60-70 de cupluri de la fiecare clinică sunt ajutate financiar anual de către stat. În ultimii doi ani au fost aduşi pe lume 1.306 copii graţie acestuia. ,,Peste 50.000 de copii s-au născut, în ultimii ani, în urma unui tratament care tratează cauza infertilităţii“, a precizat şi dr. Andreas Vythoulkas, directorul executiv al Asociaţiei pentru Reproducere Umană din România.

Totuşi, chiar ministrul Sănătăţii a recunoscut că programul este subfinanţat, că numărul clinicilor din program este foarte mic şi că este necesară o revizuire a acestuia. Procedura de fertilizare costă, în medie, 2.000 de euro, iar statul dă doar 6.200 de lei de cuplu. Pacienţii suportă singuri costul medicaţiei şi o parte din banii pentru procedura de fertilizare, cheltuielile totale ajungând cam la 4.000 de euro.

Care sunt etapele pentru o fertilizare reuşită

În cazul pacienţilor care sunt diagnosticaţi cu infertilitate, tratamentul trebuie să fie unitar, personalizat. În fiecare săptămână este o şedinţă a clinicii cu medicii, în care se discută fiecare caz în parte. Se verifică dacă pacienţii au mai făcut proceduri de acest gen în trecut şi ce procedură ar fi cea mai bună pentru ei. „Pentru noi e foarte important să vedem ce s-a încercat în trecut pentru a corecta.“ Pe lângă tratament personalizat, este important ca din echipă să facă parte anumiţi specialişti – un androlog, un urolog şi un endocrinolog – la care sunt trimişi pacienţii pentru analize.

Cum se face stimularea

Doctorul Gabriela Simionescu ne-a sintetizat care sunt etapele unui proces de fertilizare, la o clinică de gen şi care sunt cele mai eficiente proceduri. Mai întâi, se fac analizele, în ziua a doua sau a treia de ciclu menstrual. După aceste analize, seara poate începe stimularea ovariană, dacă profilul hormonal de ziua doi de ciclu este în regulă, FSH-ul (hormonul de stimulare foliculară) este prietenos şi progesteronul este într-o valoare normală.

„Stimularea se face în cele mai multe cazuri cu FSH injectabil, mai puţin cu pastile, de obicei pastilele le folosim mult mai rar, cred că în 5% din cazuri“, explică aceasta. Injecţiile se fac subcutanat, la nivel periombilical. Procedura aceasta de stimulare durează între opt şi zece zile. După cele zece zile, se mai adaugă încă o injecţie care stimulează ovocitele şi la 36 de ore se face o puncţie ovariană ghidată, adică se extrag ovocitele. După asta se recoltează proba masculină. Celulele feminine şi masculine sunt prelucrate şi sunt puse împreună. Prima zi de viaţă a embrionului este prima zi după puncţia ovariană, în ziua a 15-a de la prima zi a ciclului menstrual. Embrionul este ţinut apoi în laborator, sub monitorizarea embriologului şef şi a embrioscopului. În ziua a cincea de viaţă, embrionul se transferă. După aceea, pacienta merge acasă, cu tratamentul de susţinere cu progesteron, vitamine, iar după 12 zile îşi face un test urinar sau de sânge.

„Analizele genetice se recomandă dacă sunt pacienţi peste 40 de ani. Dacă sunt probleme genetice ereditare, se selectează doar embrionii care nu sunt purtătorii acelor probleme genetice“, mai spune dr. Simionescu.

Medicii precizează că încearcă, pe cât posibil, să transfere un singur embrion atunci când au un caz de infertilitate, pentru că transferul a doi sau chiar trei embrioni duce, de cele mai multe ori, la sarcini gemelare cu risc. „Pentru clinicile de fertilizare, sarcina multiplă reprezintă un efect advers. La pacientele cu fertilizare vorbim de o placentaţie deficitară, iar sarcinile gemelare sunt mai complicate. La noi în ţară, medicii din clinicile de fertilizare sunt atenţi şi nu prea pun mai mult de un embrion“, spune doctorul Radu Maftei.

Însă, din nevoia lor de a fi siguri că obţin o sarcină, mulţi pacienţi insistă pentru transferarea a doi embrioni. Iar doctorii, dacă mai cedează câteodată, aşa cum recunoaşte doctorul Gabriela Simionescu că a făcut-o într-un caz, o fac doar pentru că văd la pacienţi o dorinţă mai mare decât orice de a avea copii.

Mai puteţi citi:

Medic: "Peste 90% din celulele reproductive de peste 40 de ani au defecte acumulate de-a lungul vieţii"

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite