Cardiolog: „Din 1.000 de copii, 8 se nasc cu malformaţii cardiace“ INTERVIU
0
Prof. dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog, spune că principala cauză a dezvoltării unor malformaţii cardiace la făt este consumul de alimente nepotrivite al mamei, precum cel de alcool – lucru care se întâmplă cu precădere în zona Moldovei, Vasluiul fiind judeţul „fruntaş“.
Sănătatea copilului stă în mâinile părinţilor chiar cu şase-opt săptămâni înainte ca acesta să fie conceput. Dacă toţi viitorii părinţi ar renunţa la alcool, tutun sau droguri înainte de a concepe un copil, numărul malformaţiilor cardiace s-ar reduce cu 50%, spun specialiştii.
În România, în fiecare an se nasc aproximativ 1.500 de copii cu malformaţii cardiace. De cele mai multe ori, este necesară intervenţia chirurgicală. După diagnostic, apare problema financiară cu care se confruntă fiecare părinte.
Prof. dr. Constantin Iordache (73 de ani), medic primar cardiolog la Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi, ne explică ce înseamnă, mai exact, malformaţiile cardiace ale celor mici, dar şi cum vine sistemul de sănătate în sprijinul acestor familii, precum şi care sunt soluţiile de tratament pentru aceşti copii, atât în România, cât şi în străinătate.
- „Weekend Adevărul“: Domnule doctor, ce sunt malformaţiile cardiace congenitale?
Prof. dr. Constantin Iordache: Malformaţiile congenitale pe cord sunt anomalii datorate unei morfogene greşite. Adică, la un moment dat, embrionul trebuie să aibă o anumită evoluţie, dar pe parcurs, în cazul acestor malformaţii, apare un anumit factor care, între a zecea şi a douăzecea zi de când s-a produs fecundarea, produce o nenorocire, iar copilul nu mai apare normal, ci cu o malformaţie. Deci, sunt nişte anomalii. Corpul uman este format din mai multe părţi. Există un aparat digestiv, unul respirator, altul cardiovascular – 50% din malformaţii sunt cele care se întâlnesc la cord.
- Care sunt factorii de care depinde evoluţia cordului?
Cauzele malformaţiilor congenitale de cord sunt multiple, dar, în general, interacţiunea dintre unii factori genetici şi de mediu pot determina acest tip de malformaţii. Factorul cauzal nu poate fi identificat de cele mai multe ori. Cu cardiogeneza pot interfera o serie de factori. Această cardiogeneză reprezintă, de fapt, momentul când se formează cordul şi vasele copilului. Atunci când este perturbat acest proces de formare, se produc anomalii. Schiţa viitorului cord apare când embrionul este de 1-2 cm. Astfel, dacă în acel moment anumiţi factori vor acţiona asupra acestui embrion, se vor produce modificări.
- Revenind la factori, ce poate influenţa acest proces de formare a cordului?
Pot fi factori de mediu, eu îi menţionez de fiecare dată. Sunt o serie de factori cum ar fi infecţiile, inclusiv cele virale – un exemplu ar fi rubeola. Sindromul rubeolic se însoţeşte, atunci când apare, şi de malformaţii congenitale de cord, asta este aproape sigur. De asemenea, dacă mama nu respectă anumite rigori ale sarcinii, pot apărea probleme. Spre exemplu, dacă viitoarea mamă merge la o petrecere unde consumă cafea, alcool, droguri, atunci produce malformaţii la cordul copilului.
- Aceste malformaţii se pot depista încă din timpul sarcinii?
Da, dar nu aşa devreme. Se depistează după 16 săptămâni de sarcină sau, de cele mai multe ori, spre sfârşitul sarcinii. Dacă cumva malformaţia este una severă şi de amploare, copilul este eliminat, deci, se produce un avort.
Din 1.000 de copii, 8 se nasc cu malformaţii
- Care este incidenţa când ne referim la malformaţiile congenitale pe cord la copii?
La nivelul Moldovei sunt mai frecvente decât în alte părţi. Eu cunosc foarte bine Moldova toată, dau consultaţii în opt judeţe. Trebuie să vă spun că 8 dintr-o 1.000 de copii care se nasc sunt cu malformaţii congenitale de cord. Mai multe în Moldova, spuneam, pentru că aici sunt mai mulţi factori care influenţează. Cele mai multe sarcini sunt afectate de consumul de alcool. Or, în Moldova se consumă necugetat băuturi alcoolice. De asemenea, în Moldova se consumă alimente nepotrivite – inclusiv cafeaua, cacaua pot dăuna unui viitor copil. De la 4-6 săptămâni de când s-a produs unirea spermatozoidului cu ovulul, din momentul acela, dacă acţionează unul dintre factorii pe care i-am menţionat, apar anomaliile.
- Care este judeţul din Moldova cu cele mai multe malformaţii congenitale pe cord la copii?
Eu m-am referit la Moldova, dar sunt, într-adevăr, judeţe care sunt „fruntaşe“. Primul este Vasluiul.
- Pe lângă aceşti factori, există şi boli care pot influenţa evoluţia cordului copilului?
Da. De exemplu, rubeola şi pojărelul dacă apar la mamă în primele 4-6 săptămâni de viaţă a embrionului, pot afecta. De asemenea, alţi factori sunt radiaţiile ionizante, o serie de medicamente precum diazepamul – pe care foarte multe mame îl iau – aspirina, amfetamina, litiul. Iată, eu am trecut aici şi unul dintre medicamentele pentru care acum se produce o muncă pentru a-l aduce pe piaţă: marijuana.
Prof. dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog FOTO Arhiva personală
Supravegherea sarcinii, esenţială
- Cum decurge o sarcină cu un copil care are o asemenea malformaţie?
Dacă copilul are o malformaţie de cord, s-ar putea să nu ajungă să fie născut. Aceasta dă o serie de tulburări la mamă, care o determină să meargă la ginecolog.
- În aceste cazuri, se poate interveni în timpul sarcinii?
Se poate interveni, în primul rând, pentru a identifica ce este. Ginecologul, cel care face ecografia fetală, îşi dă seama dacă copilul are o malformaţie sau dacă are un complex de malformaţii. Pentru că, de cele mai multe ori, malformaţia de cord se însoţeşte şi cu malformaţii la nivelul aparatului digestiv, de exemplu. Atunci, ginecologul îi prescrie un tratament uşor pentru ca sarcina să fie păstrată.
Dacă malformaţia este severă şi este un moment prielnic pentru sarcină, aceasta va fi accelerată. Dacă are loc naşterea, se întâmplă sub supravegherea ginecologului, iar după naştere se trece repede în sala de operaţie, pentru a fi operată malformaţia.
Şansa unei operaţii târzii
- Care sunt cele mai grave malformaţii pe cord la copii?
Sunt de foarte multe feluri – unele sunt mai uşoare, iar altele mai grele; unele sunt benigne, altele sunt maligne. În funcţie de asta, ele vor suferi un tratament paliativ sau o operaţie curativă. Ne putem întâlni, de exemplu, cu transpoziţia de vase mari. Inima are patru cavităţi, iar de la cele aflate din vârful inimii pleacă două vase: dintr-o cavitate pleacă aorta, din cealaltă pleacă artera pulmonară – asta în mod normal. În transpoziţia de vase mari, se întâmplă invers, iar aceasta este o boală foarte gravă. Alteori, pleacă numai un singur vas din vârful inimii – atunci trebuie să se intervină chirurgical. Există, cum spuneam, şi boli mai uşoare.
- Pentru a avea succes, există o vârstă maximă până la care trebuie intervenit? Mă refer acum la malformaţiile care pot fi ţinute sub control cu tratament medicamentos o perioadă.
Da, există un anumit termen pentru orice malformaţie.
- Ce şanse are un copil care ar fi trebuit să beneficieze de o intervenţie chirurgicală pentru o astfel de malformaţie la o vârstă fragedă, dar din diferite motive nu se întâmplă asta?
Poate fi operat şi mai târziu, dar depinde foarte mult dacă medicii de familie se ocupă de el sau nu. Să-l trimită mai departe, la specialist, pentru tratament medicamentos.
Bagajul genetic şi palpitaţiile inimii
- Cât de mult contează bagajul genetic al părinţilor în evoluţia copilului?
Este foarte important. Trebuie făcută o şedinţă genetică: trebuie consultată familia pe tema bolilor cardiace înainte de a face un copil. Eu spun că, într-un procent destul de mare, viitorii părinţi sunt receptivi la astfel de sfaturi.
- Ce se întâmplă atunci când copilul are palpitaţii? Aş vrea întâi să ne explicaţi acest termen, pentru că îl tot auzim în jurul nostru.
Palpitaţiile sunt nişte zgomote anormale ale inimii, nişte mişcări anormale. Când apar? Ele apar atunci când se consumă exagerat ciocolată şi sucuri acidulate, cu cofeină, când se folosesc excesiv device-urile. Poţi intra într-o anumită stare şi pare că ai ceva la inimă, dar sunt doar palpitaţii. Eliminăm aceşti factori şi lucrurile sunt în regulă.
- Cum putem avea grijă de inima copilului?
Inima copilului trebuie să fie urmărită de părinţi, de medicul de familie şi de medicul cardiolog. Dacă toţi aceştia comunică între ei, inima copilului va fi sănătoasă.
- Am discutat despre palpitaţii. Pe lângă acestea, altă afecţiune frecventă este reprezentată de durerile în piept. Apar şi la copii?
Da, pot apărea şi la copii, dar nu sunt ca la adulţi. Ele apar din cauza unor dezechilibre în ceea ce priveşte magneziul şi calciul din organism. Şi aceste dureri trebuie luate în seamă, trebuie făcut un examen clinic, chiar dacă ele nu sunt puternice. Sunt unele afecţiuni care pot sta ascunse o perioadă, de aceea trebuie să prevenim prin consultaţie la cel mai mic simptom.
- Nişte simple analize de sânge ne pot indica problemele de natură cardiacă?
Doar dacă este o anemie severă, o hipocalcemie sau o hipomagneziemie.
Pediatria aduce suferinţă
- La cât timp de la naştere trebuie să mergem cu copilul la un consult cardiologic complet?
Eu recomand la două-trei săptămâni, în maximum o lună trebuie mers. Depinde de copil – dacă oboseşte, dacă oboseşte când mănâncă.
- Nu sunt greu de observat aceste semne la un nou-născut?
Nu întotdeauna părinţii sunt pregătiţi pentru aceste aspecte. Dacă atunci când mănâncă, el gâfâie şi se opreşte din supt, înseamnă că a obosit.
- Domnule doctor, cum este viaţa unui medic pediatru?
Dacă ar fi să aleg altă meserie, tot medic pediatru m-aş face. Este multă suferinţă. Misiunea este de a înlătura această suferinţă. Cu timpul înveţi să pui punctul pe „i“, tu, ca medic pediatru. Este foarte important ca scorul de la naştere să fie de 9 sau de 10.
Prof. dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog FOTO Arhiva personală
Trei cardiologi pediatri în cele opt judeţe ale Moldovei
- Ce se întâmplă în cazul mamelor care duc sarcina ca fiind una sănătoasă, iar copilul este născut la timp?
Medicii neonatologi sunt cunoscători ai acestor aspecte şi îşi dau seama unde sunt probleme şi îi îndrumă pe părinţi la un cardiolog pediatru. Însă, în zona Moldovei, sunt doar trei cardiologi pediatri: trei doctori pe opt judeţe.
- Care este motivul pentru care s-a ajuns în situaţia aceasta?
Acum un număr de ani, când am început eu, se spunea că medicul cardiolog de adulţi poate rezolva şi cazurile pediatrice. Nu este adevărat, există o anumită particularitate. Eu, de exemplu, am ajuns cardiolog pediatru pentru că am vrut să fac o a doua specialitate, cea de cardiologie pediatrică. Am învăţat şi le-am predat şi celor două colege ale mele.
- Pentru generaţiile viitoare, sunt scoase la concurs posturi de cardiolog pediatru?
Da, acum şef de clinică este conferenţiar Alina Luca, care este fiica mea, şi a scos la concurs şase sau şapte posturi de rezidenţiat. În anii viitori vor fi mai multe posturi, iar toţi aceşti viitori medici vor fi direcţionaţi către toate judeţele Moldovei.
Diagnosticarea, la fel de scumpă ca operaţia
- Care sunt posibilităţile de tratament, la momentul actual, în România?
Se poate face, în primul rând, un tratament medical. Abia când problemele sunt foarte grave, copilul trebuie operat. Se poate şi cu tratament medicamentos, dar depinde de malformaţii. Acum, intervenţia chirurgicală de urgenţă se poate practica în mai multe centre din România.
La Iaşi, de exemplu, există Institutul de Boli Cardiovasculare. Un institut foarte serios, dar care a avut acel incident cu focul de acum doi ani. Încă nu au intrat lucrurile pe făgaşul normal, dar cred că în scurt timp se vor rezolva. Noi mai trimitem copiii la Târgu-Mureş, la Bucureşti, numai că în Capitală nu există un centru de chirurgie cardiovasculară, ci îi ţine într-un anumit loc, iar apoi îi trimite în străinătate. Mai sunt la Cluj şi la Timişoara, dar sporadic sunt trataţi copiii acolo. Acum a mai apărut un centru nou, la Braşov.
- După diagnostic, intervine problema financiară, care îi sperie pe părinţi. Sunt atât de scumpe aceste intervenţii?
Da, sunt scumpe. Este scumpă, în primul rând, diagnosticarea lor. Operaţiile pot fi făcute pe cord deschis sau pot fi făcute un pic mai uşor cu un cateter. De când am început discuţia, un chirurg destoinic opera trei-patru defecte septale interatriale, dar ele sunt costisitoare. Părinţii amână din acest motiv. Dar, important de precizat, sunt centre din România care nu percep taxe pentru astfel de operaţii – la Iaşi, Târgu-Mureş şi Braşov.
Sănătatea, „cumpărată“ din străinătate
- Ce se întâmplă în situaţiile în care operaţiile depăşesc posibilităţile chirurgiei din România?
Apelăm la ajutorul medicilor din clinicile din străinătate. Îi trimitem pe copii în Germania, în Austria, în Italia. Pentru asta, statul român, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate plăteşte o anumită sumă. A fost, adevărat, o mică sincopă în ceea ce priveşte plata unor anumiţi chirurgi. Iar medicii de acolo nu discută pe sentimente pentru copiii din România, plăteşti şi ei operează. N-au mai fost primiţi alţi copii, dar s-a rezolvat. Apoi am intrat pe făgaşul normal.
- Ce spun părinţii? Se întâmplă, mă gândesc, să fie situaţii în care trebuie să aştepte pentru ca al lor copil să fie operat.
Dacă este un cardiolog pediatru serios şi care încearcă să-i insufle încredere părintelui, lumea are răbdare şi încredere. Sunt unele intervenţii care se pot face foarte bine la 3-4 ani, iar atunci nu trebuie să forţăm nota şi să-l operăm pe copil la 2 ani.
- Sunt şi malformaţii în cazul cărora este nevoie să se intervină de mai multe ori?
Înainte, acum ceva ani, când eu am debutat în profesie, existau două etape: una paliativă, iar apoi una curativă. În prezent, cele mai multe malformaţii se operează de la bun început definitiv, nu în mai multe etape.
- În final, aveţi un sfat pentru viitorii părinţi?
Viitorii părinţi trebuie să ştie aşa: cu şase-opt săptămâni înainte de a concepe un copil, să nu consume nici alcool, nici tutun, nici droguri. Dacă aceste aspecte vor fi respectate, atunci malformaţiile se vor reduce cu aproape 50%.
De 35 de ani îngrijeşte inimile copiilor
Numele: Constantin Iordache
Data şi locul naşterii: 17 mai 1948, Iaşi
Studiile şi cariera: A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, iar în prezent este doctor în ştiinţe medicale. A îmbinat pediatria cu cardiologia (medic primar pediatru şi medic specialist cardiolog) pentru a avea grijă de inimile copiilor din zona Moldovei.
Este unul dintre singurii trei medici cardiologi pediatri care activează în această regiune. De mai bine de 35 de ani se îngrijieşte de sănătatea cardiacă a copiilor din zona de nord-est a României. În prezent, este medic primar cardiolog la Secţia de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi.
Locuieşte în: Iaşi
Vă recomandăm să citiţi şi:
INTERVIU Actriţa Rodica Mandache: „Cred că aş fi fost repetentă în orice altă meserie”
Se încarcă comentariile...
