Clopote cu chipuri de ierarhi în istoria BOR. Mitropolitul care a refuzat în 2014 să fie „basoreliefat“
0
Oficialii Bisericii Ortodoxe Române susţin că nu este greşit ca figura ctitorului să fie marcată în lăcaşurile de cult, cu referire la criticile virulente legate de basoreliefului în care apare Patriarhul Daniel pe clopotul principal al Catedralei Mântuirii Neamului. Cu toate acestea, sunt greu de identificat situaţii în istoria BOR când un înalt ierarh apare încă din timpul vieţii pe un asemenea obiect.
Oficialii Bisericii Ortodoxe Române sunt criticaţi vehement în ultimele zile pentru decizia de a comanda din Austria un clopot uriaş, în valoare de 425.000 de euro, care va fi montat în turla Catedralei Mântuirii Neamului, edificiul aflat în curs de construire în centrul Bucureştiului. Informaţia care a scandalizat şi mai mult este aceea că pe obiectul bisericesc apare în basorelief chipul Patriarhului Daniel.
Ierarhii BOR au răspuns reproşurilor publice spunând că astfel de inscripţii sunt obişnuite în tradiţia fabricării clopotelor montate în bisericile creştin-ortodoxe. „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este ctitorul spiritual al Catedralei Neamului. Este o tradiţie justificată de importanţa gestului făcut pentru ridicarea noului lăcaş de cult. Nu este un gest de mândrie, aşa cum încearcă să creadă unele persoane. Este o pecete ascunsă la care nu ajunge nicio privire niciodată, ştiind unde sunt montate clopotele”, a spus Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, contactat de news.ro.
Preotul Marian Timofte, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, îl completează pe omologul său de la Patriarhie spunând că apariţia pe clopot a imaginii episcopului local s-ar înscrie în aceeaşi gamă cu marcarea la intrarea în biserici a unui text referitor la condiţiile şi perioada edificării lăcaşului, însoţit de pictura ctitorului.
„Această practică este cuprinsă în Dreptul canonic, în partea dedicată dreptului ctitorului. Ctitorul are dreptul de a fi pictat în pronaos, după caz de a fi înmormântat în biserica pe care a ridicat-o, are dreptul de a fi pomenit nominal la slujbele din lăcaşul de cult”, a arătat Marian Timofte.
Preotul mai spune că, în ceea ce priveşte clopotele dintr-un lăcaş de cult, practica bisericească prevede să fie inscripţionate cu mai multe însemne specifice regiunii în care sunt montate.
„Tradiţional, pe clopote apar precizate următoarele informaţii: biserica pentru care au fost făcute, hramul acesteia, ctitorul care a donat clopotele respective şi uneori conducătorul ţării. Prin ctitor se înţelege ierarhul locului sau, dacă donaţia fost făcută de o persoană anume, numele acesteia. Mai apare numele conducătorului ţării. În alte locuri apare şi o pecete cu chipul ctitorului lăcaşului de cult, gest care se explică prin faptul că, dincolo de ridicarea bisericii, acesta s-a şi ocupat de înzestrarea lui cu cele trebuincioase pentru săvârşirea cultului, clopote, veşminte, icoane. Această practică o întâlnim deopotrivă în trecut şi în prezent”, susţine purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Pe clopotele de la Mănăstirea Dragomirna, restaurate în august 2016, apare chipul unui domnitor al Moldovei, Miron Barnovschi, în perioada 1626-1633, ctitor al lăcaşului de cult FOTO www.clopoteblotor. ro
ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei, nu a vrut să-i apară chipul pe clopotele din Catedrala Mitropolitană Iaşi
Deşi majoritatea clopotelor montate în bisericile creştin-ortodoxe din România conţin informaţii scrise despre construcţie, numele ctitorului, perioada de execuţie, steme sau icoane de sfinţi, sunt extrem de puţine obiecte bisericeşti din această categorie pe care să apară şi chipuri ale unor oameni consideraţi importanţi în demersurile de ridicare a bisericii.
În plus, preoţii consultaţi de „Adevărul” în legătură cu acest subiect n-au putut să dea exemple de clopote de pe curprinsul României pe care să apară chipul unui înalt ierarh sau ctitor încă în viaţă la vremea turnării obiectelor bisericeşti.
De exemplu, în ultimii ani au fost înlocuite clopotele de la mănăstirile Putna şi Dragomirna. Pe toate au fost turnate în basorelief portretele ctitorilor din perioada în care au fost ridicate lăcaşurile de cult. Obiectele de cult de la Putna mai au încrustate icoana Adormirii Maicii Domnului, icoana sfântului protector, stema Moldovei şi nume ale donatorilor.
Pe unul dintre cele 11 clopote instalate la Mănăstirea Putna pe 11 iulie 2016 apare chipul Sfântului Iacob Putneanu, Mitropolitul Moldovei între 1750 şi 1760 FOTO clopote.md
Pe de altă parte, ÎPS Teofan, actualul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a refuzat să-i fie reprezentat chipul pe două clopote noi, realizate în 2014, printr-un proiect de restaurare a Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Cele două clopote, de 890, respectiv 450 de kilograme, au fost realizate la firma austriacă Grassmayr. Pe obiectele de cult se regăsesc două simboluri: pecetea Sfântului Gheorghe, considerat ocrotitorul Moldovei, şi ştampila familiei Grassmayr. Pe clopote se regăseşte şi o pisanie prin care se marchează contextul în care au fost turnate.
„ÎPS Teofan nu a dorit să-i fie imprimat chipul pe clopotele de la Catedrala Mitropolitană. Asta nu înseamnă că, dacă şi-ar fi dorit să-i apară chipul, ar fi fost o greşeală. Necunoşterea unor detalii ce ţin de viaţa Bisericii, de canoanele şi de partea administrativă a ei, poate duce la preconcepţii şi prejudecăţi”, a conchis purtătorul de cuvânt al MMB.
Potrivit reprezentanţilor mitropoliei din Moldova, prezenţa chipului episcopului pe clopote este o tradiţie comună şi în celelalte biserici ortodoxe autocefale.
Clopotele noi, montate în 2014 la Catedrala Mitropolitană din Iaşi FOTO Doxologia.ro
Şi oficialii Mitropoliei din Cluj susţin "teza" apariţiei chipului ctitorului pe clopot
„Nu e greşit că se pune figura ctitorului pe clopot. Clopotul este într-un fel o piesă care exprimă memoria Bisericii, a ctitorului ei. În Biserica Ortodoxă există tradiţia ctitoririi, ctitorul e prezent în elementele ce definesc biserica, pe piatra de temelie, pe pisanie, în tabloul care este postat în majoritatea bisericilor”, a susţinut preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului.
Acesta însă nu a putut exemplifica cu vreun clopot de pe cuprinsul arhiepiscopiei ardelene care să conţină o figură de ctitor. El a adăugat totuşi că, de obicei, pe clopote se scrie numele ctitorului bisericii, nefiind o tradiţie în ceea ce priveşte basorelieful acestia. De exemplu, pe clopotul mare al Catedralei Mitropolitane din Cluj scrie „Turnat în timpul domniei Regelui Ferdinand I, înfăptuitorul unirei naţionale a tuturor romanilor”, iar pe al doilea ca mărime din catedrală este scris numele primului episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Ivan, ctitorul Catedralei.
Inscripţii simple pe clopotul Catedralei Arhiepiscopale din Constanţa
Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa are cele două clopote turnate în anul 1930. Clopotul cel mare are diametrul de 50 centimetri şi înălţimea de 60 centimetri, iar pe el este imprimată pisania (textul prin care este imortalizat momentul), stema Arhiepiscopiei Tomisului şi semnătura episcopului Gherontie - ierarhul de la acea vreme a bisericii tomitane. Clopotul cel mic poartă doar semnătura episcopului Gherontie.
Clopotul principal din Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa
„Catedrala are cel mai vechi clopot din Dobrogea“, menţionează preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.
Părintele specifică faptul că tehnologia de la acea vreme nu a permis o lucrare mai elaborate, deoarece prin tradiţie ierarhul are dreptul să-şi pună pecetea (numele, semnătura, figura oficială) pe clopotul din turla celui mai mare lăcaş de cult din eparhie. În restul eparhiei, mănăstirile pot imprima pe clopot figura ierarhului doar dacă stareţii şi ctitorii doresc acest lucru.
„Dacă chipul lui Iisus ar fi fost pe acel clopot, nu am fi vorbit despre un chip cioplit”
Mihail Neamţu, doctor în teologie la Universitatea din Londra, a precizat pentru „Adevărul” că decizia unui ierarh de a-şi pune chipul pe un clopot mută accentul din sfera teologică în planul estetic.
„Cât priveşte decizia unui ierarh de a-şi pune sau nu chipul pe clopot, istoria Bisericii ne arată o mare libertate. Nu toate clopotele din istoria creştinismului au imprimat chipul unui episcop sau al unui patriarh. Aş fi preferat ca, într-adevăr, chipul lui Iisus să fie pe acel clopot pentru că Biserica este căsătorită, ca Mireasă, cu Mirele Hristos. N-am fi vorbit deloc despre un chip cioplit, pentru că Iisus nu este un idol, ci este chipul Dumnezeului nevăzut. Când un ierarh şi-a gravat propriul chip pe clopot, el a decis să mute accentul din veşnicie asupra istoriei, din sfera teologică în planul estetic, al controversei artistice”, a arătat teologul.
Mihail Neamţu este de părere că în România ar fi nevoie de clopote pentru o trezire spirituală. Potrivit teologului, din 2001 până astăzi, în Londra s-au construit aproape 500 de moschei şi s-au închis tot atâtea biserici: „Clopotele au construit o civilizaţie la Paris, Strasbourg, Canterbury, Viena sau Voroneţ. Meşteşugul clopotelor a fost uitat, dar oamenii din vechime l-au utilizat pentru a se informa cu privire la invazii, victorii militare, boli, decese, dar şi sărbători creştine. Există o frumuseţe a sunetului, adică o poezie a clopotelor care alungă nu doar ploaia, ci şi frivolitatea, lenea sau gândurile rele”.
Clopot cu chipul episcopului în Grecia FOTO pinterest.com/Vetta Kelepouris
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
