Iaşi

articolul anterior articolul urmator

Confesiunile unui manager cultural: „De când a explodat şi în România zona de social media, au început să apară campanii de promovare care vor să fie cool cu orice preţ"

3
5 Dec 2015 20:11:23
Autor: Ramona Iacobuţe
Oana Boca Stănescu, manager cultural FOTO Arhiva personală
Oana Boca Stănescu, manager cultural FOTO Arhiva personală

Oana Boca Stănescu (38 de ani) lucrează de 13 ani pe piaţa de carte din România, în PR-ul si managementul cultural. Ea se ocupă de comunicare şi organizare pentru două dintre cele mai importante festivaluri internaţionale din România: cel de la Bucureşti şi cel de la Timişoara.

Oana Boca Stănescu şi-a dedicat cariera proiectelor de promovare a lecturii, fiind fondatoarea şi managerul Headsome Communication şi unul dintre cei trei fondatori – alături de scriitorii Bogdan-Alexandru Stănescu şi Vasile Ernu – ai Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti, cel mai important festival independent de acest fel din România. Fost director de imagine al Editurii Polirom, Oana Boca Stănescu are o experienţă de 13 ani în comunicare corporatistă editorială şi promovare de carte, dintre care 10 ani în management.

Ca o confirmare a succesului demersurilor sale, ieşeanca a primit în 2009 Silver Award for Excellence în cadrul Romanian PR Award pentru Campania de promovare a lecturii „Întreabă-mă despre FIRMIN“. Oana Boca Stănescu a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum arată PR-ul cultural în România actuală, dar şi în Europa, şi cât de greu este să organizezi un festival internaţional de literatură care să aibă şi o continuitate în timp.

„Weekend Adevărul“: După mai bine de zece ani de comunicare, de promovare a cărţilor, a lecturii, cum ai defini tu PR-ul cultural şi cum nu ar trebui să fie?

Oana Boca Stănescu: Cei 13 ani ai mei de experienţă se revendică, preponderent, de la lumea cărţii, cu două mici „accidente“, în zona filmului şi a muzicii clasice. Aşa că, dacă vreţi, pot încerca să mă refer la PR-ul din zona publishingului de carte: o lume mică-mică, unde fondurile sunt absolut modeste, cu foarte puţini specialişti şi cu posibilităţi încă şi mai puţine de specializare. De când a explodat şi în România zona de social media, au început să apară tot soiul de campanii de promovare independente, unele reuşite, altele – de-a dreptul inadecvate: campanii care vor să fie cool cu orice preţ, ai căror autori respiră un dispreţ nemascat pentru, spun ei, lipsa de creativitate a campaniilor imaginate de editurile, librăriile şi bibliotecile autohtone. Aceste două lumi, care se intersectează foarte rar, compun peisajul PR-ului autohton din zona publishingului de carte.

Mai este PR-ul cultural un domeniu nişat sau începe să joace un rol important în formarea şi educarea gusturilor consumatorilor pentru produse culturale?

Formarea şi educarea gusturilor consumatorilor pentru produse culturale, mai ales formarea, ar trebui să aibă loc în şcoală. Dar, în România, încă e de bonton să fie sacrificată parcurgerea unui album de artă sau ascultarea unui concert în favoarea unui set nou de ecuaţii.

Oana Boca Stanescu cu scriitoarea din Israel, Zeruya Shalev la FILB 2013 FOTO Arhiva personală

În aceste condiţii, cât de greu este să promovezi carte, muzică clasică, film şi să aduni public la evenimentele culturale în societatea românească actuală?

Te confrunţi, în primul rând, cu lipsa sau cu insuficienţa fondurilor, dublată, în ultimii ani, de faptul că nu prea mai există media culturale. În plus, în România, consumul cultural e, într-o proporţie covârşitoare, hiper-centralizat. Practicăm dificil descentralizarea.

Cu agenţia ta, ţi-ai făcut, totuşi, loc pe piaţă şi organizaţi şi Gala „Bun de Tipar“. Cum a apărut ideea, s-a cerut o astfel de gală?

În general, „piaţa“ cere doar cărţi bune, la un preţ decent, adică „mic“. Ştiind tot ce se petrece dincolo de culise, mă întreb uneori dacă chiar e loc pentru competiţii pe piaţa autohtonă de carte sau dacă nu cumva Gala „Bun de Tipar“ este, de patru ediţii, doar despre ambiţia mea şi a colegei mele, Ioana Gruenwald, de a încerca să ne bucurăm anual de cele mai reuşite produse editoriale româneşti.

Din postura ta de om care a reuşit să supravieţuiască 13 ani în lumea culturală, cum simţi că arată PR-ul cultural în România actuală? Care îi sunt plusurile şi minusurile?

Minusurile vin tocmai dinspre mult-invocata zonă financiară: multinaţionalele, cu mici excepţii, găsesc zona culturală ca pe un teritoriu neatractiv, de nişă, iar fondurile publice sunt insuficiente. În plus, noi încă avem de muncit până să reuşim împământenirea unor obiceiuri extrem de sănătoase din „Vest“, cum ar fi plata unui preţ modic pentru participarea la lecturile publice sau sprijinirea zonei culturale de către oamenii cu putere financiară – lipsesc, în general, exemplele din zona societăţii civile. Plusurile vin nu dintre instituţii, ci dinspre energia şi hotărârea unor oameni care aleg să schimbe, cât le stă în putinţă, lumea culturală în care trăim. ;

„De dragul publicului nu abandonăm FILB“

Pentru că eşti şi cofondator al Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB), cum se organizează un festival internaţional de literatură în România şi cum îl creşti în timp?

De-a lungul celor şapte ediţii încheiate (n.r. – la momentul interviului, cea de-a opta ediţie, desfăşurată între 2 şi 4 decembrie, nu începuse încă), FILB s-a dezvoltat doar pe înălţime. Financiar, ne-am păstrat silueta firavă, ne descurcăm greu în încăpăţânarea asta cu „singurul festival autohton independent de literatură“ şi refuzul compromisurilor. Organizăm fiecare ediţie a FILB pentru că pur şi simplu nu ne-am pierdut entuziasmul. Nu abandonăm FILB, de dragul publicului, mâna aceea inimoasă de oameni care, la fel ca şi noi, iubesc literatura.

Anul acesta înţeleg că a fost un moment special la FILB. Despre ce este vorba?

Despre „Literary Death Match“, un proiect iniţiat de un tânăr din Statele Unite ale Americii, un soi de „box“ cu lecturi publice: patru scriitori se luptă, într-un ring real, pe care îl construim şi noi pe 4 decembrie, la Clubul Ţăranului. Cei patru sunt evaluaţi de un juriu. Suntem printre puţinele ţări din Europa în care se ţine acest proiect. Şi suntem bucuroşi că au acceptat provocarea noastră patru poeţi contemporani de primă mărime: Svetlana Cârstean, Răzvan Ţupa, Mugur Grosu şi Tara Skurtu (n.r. – poetă americană cu origini româneşti). Juriul este alcătuit din Luiza Vasiliu, Bogdan-Alexandru Stănescu şi Andrei Gheorghe.

Oana Boca Stănescu alături de ceilalţi manageri culturali prezenţi la Edinburgh FOTO Arhiva personală

SINGURUL MANAGER CULTURAL EUROPEAN LA EDINBURGH

Pentru că eşti unicul manager cultural din Europa şi unul dintre cei 11 manageri culturali din lume selectaţi să participe la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de la Edinburgh, din Scoţia, spune-ne cu ce lecţii învăţate ai venit de acolo. Ce ne aseamănă şi ce ne deosebeşte cultural?

Selecţia managerilor culturali care au participat anul acesta la fellowship-ul de la Edinburgh a avut la bază diversitatea. Eu am fost singura participantă din Europa, am avut colegi din Statele Unite ale Americii – pe directorul Festivalului de Literatură de la New York –, din Columbia, din Malayzia, Bali, Palestina, India, colegi care organizează festivaluri de literatură-pur-şi-simplu, colegi care organizează festivaluri de bandă desenată sau festivaluri de literatură şi gătit. Aşadar, povestea de la Edinburgh a fost o excelentă ocazie de a parcurge un spectru cât mai larg de „situaţii“, în care literatura poate fi umanizată în faţa publicului cititor, mai puţin un moment în care să pot compara. Comparaţii aşezate aş fi putut face în cadrul unui training în care aş fi fost pusă alături de colegi din Ungaria, Bulgaria, Serbia, europeni cu care, deşi împarţim un trecut sub auspicii comune, avem de promovat literaturi diferite. Ceea ce m-a impresionat enorm a fost să văd pe viu formula ideală de a pune în mişcare publicurile unui oraş, de la cei mai sofisticaţi, interesaţi de prezenţa miturilor în literatură sau de eseurile despre artă ale lui Julian Barnes, la publicul mai puţin sofisticat, bucuros să ia parte la un performance în cadrul „Fringe“ (n.r. – festival de muzică, dans, circ, cabaret etc. desfăşurat în Edinburgh, Scoţia, în fiecare an în luna august).

CV: Silver Award for Excellence, în cadrul Romanian PR Award

Numele: Oana Boca Stănescu

Data şi locul naşterii: 29 septembrie 1977, Iaşi

Starea civilă: Căsătorită

Studiile şi cariera:

  • În 2003 şi-a finalizat studiile de licenţă în Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi
  • În 2005, a terminat şi un masterat în Studii Europene, la Centrul de Studii Europene din cadrul aceleiaşi universităţi
  • Din 2015, este doctorandă în Ştiinţele Comunicării, în cadrul Universităţii din Bucureşti, cu o cercetare dedicată Literaturii 2.0
  • Din 2003 până în 2012 a fost director de imagine al Editurii Polirom
  • Din 2012, este fondatoare şi manager al agenţiei de comunicare Headsome Communication
  • Din 2008, este cofondatoare a Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB)
  • Din 2014, este cooordonatoare pe Comunicare a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică „Clara Haskil“.

Locuieşte în: Bucureşti

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“

Mai puteţi citi:

Literatură în ringul de box la Festivalul Internaţional de Literatură (FILB 8)

Bogdan Alexandru Stănescu şi Vasile Ernu: "Familiile noastre au crescut pe lângă Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti"

În ce constă succesul unei cărţi? Discuţie cu Oana Boca, manager cultural, la Adevărul Live

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Utilizator Adevărul
6.12.2015, 04:51:28

Comentariu considerat abuziv.

Nicu_4
6.12.2015, 10:46:12

Coana Chirita a lui Alecsandri chiar ar fi mandra de impactul cultural al titlului de articol

Vasile Gorgan
6.12.2015, 11:29:36

Prea subtil comentariul... la cat sa pricepe romanul la utilizarea articolului posesiv

Modifică Setările