Cu ce ne pricopsesc furtunile de praf saharian abătute asupra României în plină iarnă: meningită, COVID ...
0
Respirăm aerul cu tot ce e în el, iar alergiile şi infecţiile transmise nu pot fi neglijate. Specialiştii spun că potenţiale focare regionale pot apărea asociate cu aceste furtuni de praf saharian.
Un nor de praf saharian a ajuns la începutul lunii februarie peste România. Explicaţia pentru care acest fenomen natural specific verii a apărut iarna este dată de schimbările climatice şi poluare, potrivit cercetătorilor. Specialiştii spun că acest praf saharian poate fi un vector de împrăştiere a bacteriilor şi chiar de răspândire a infecţiei cu noul coronavirus.
Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică din Iaşi, a vorbit despre nocivitatea acestui praf şi a tras câteva semnale de alarmă.
„Poluarea a fost un factor care a amplificat această rată de răspândire şi de violenţă a virusului faţă de oameni. Călătoria acestor nori de praf durează şi câteva zile. Noi respirăm aerul cu tot ce e în el. Alergiile, infecţiile transmise nu pot fi neglijate, iar potenţiale focare regionale pot apărea asociate cu aceste furtuni de praf”, spune cercetătorul Silviu Gurlui.
Praful saharian poate contine bacterii şi ciuperci potenţial periculoase. Ele prind astfel „o călătorie gratuită" spre Europa sau America. Dincolo de concentraţiile mari de praf care se însumează cu ceilalţi poluanţi din aer, praful din deşert constituie un vehicul pentru transportul global al unor microorganisme, inclusiv al unor agenţi patogeni.
„Diversitatea bacteriilor asociate cu evenimentele de praf poate juca un rol semnificativ în sănătatea oamenilor, plantelor şi animalelor. Desi pare greu de crezut, solurile din deşert deşi inospitaliere pentru a găzdui o comunitate microbiană diversă, microorganisme prezente pot rezista stresurilor fizice (UV, desicare, temperatură) ale transportului atmosferic. De asemenea microorganismele mobilizate în atmosferă împreună cu solurile deşertice sunt capabile să supravieţuiască transportului pe distanţe lungi la scară globală”, scrie cercetătorul într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Plecând de la această idee, profesorul de fizică a dat şi câteva exemple de situaţii în care praful saharian a dus la răspândirea speciilor bacteriene cunoscute ca agenţi patogeni umani.
„OMS a raportat evenimente de furtună de praf în regiunea sub-sahariană ca fiind origini pentru apariţiile locale de meningită meningococică (Neisseria meningitidis), cauzând în jur de 50.000 de decese în fiecare an; focarele apar frecvent în regiunea Sahel din Africa de Nord între (şi în perioada) lunilor februarie şi mai. Insula Barbados: creştere de 17 ori a afectiunilor de astm (1973- 1996) corespunzătoare creşterii transportului de praf din Africa în regiune”.
În final, ieşeanul Silviu Gurlui a tras şi un semnal de alarmă. „Unul dintre semnalele pe care eu le trag este o avertizare şi o procedură să cunoaştem, să informăm populaţia din timp, iar cercetătorii să facă analize rapide, riguroase, cu fiecare val de praf, încât să identificăm repede potenţialii agenţi patogeni, să luăm măsuri din timp pentru a proteja populaţia”, conchide Silviu Gurlui.
Sursa: Facebook/Silviu Gurlui
Se încarcă comentariile...
