Cum recunoşti anorexia nervoasă şi ce rol are familia în instalarea acestei tulburări de alimentaţie atât de frecventă la tinere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre cele mai frecvente boli în rândul adolescentelor, anorexia nervoasă este caracterizată prin pierderea deliberată în greutate şi diferite tulburări de imagine corporală.

Medicul specialist psihiatru, conf. dr. univ.  Anamaria Ciubară, a detaliat într-un amplu articol cauzele care determină această tulburare şi a creionat profilul unui astfel de bolnav. „Din punct de vedere epidemiologic, anorexia nervoasă este considerată a treia boală cronică a adolescentelor“, susţine Anamaria Ciubară, în articolul „Tulburări ale instinctului alimentar: anorexia nervoasă“.

Specialistul subliniază faptul că: „În ziare şi reviste, la televizor, pe stradă şi în parc, peste tot se vorbeşte despre cure de slăbire şi despre siluetă. În timp ce adulţii pot ignora aceste mesaje, cei mici înţeleg că a fi slab este cea mai mare calitate. O mare parte din vină aparţine presei, pentru că promovează celebrităţile foarte slabe şi ideea că succesul şi frumuseţea sunt dependente de numărul mic de calorii. Toată lumea s-a concentrat atât de mult asupra siluetei, încât s-a reuşit transformarea relaţiei cu mâncarea dintr-una perfect normală, într-una artificială, în care are prioritate numărarea caloriilor“.

Totodată, medicul ieşean este de părere că „ar fi foarte important ca părinţii să-şi obişnuiască copiii încă de la vârste mici cu obiceiuri alimentare sănătoase: mese regulate şi o alimentaţie echilibrată“.

Datele statistice arată că, din punct de vedere epidemiologic, anorexia nervoasă este considerată a treia boală cronică a adolescentelor. „Incidenţa anuală a tulburării este de 1,5-5 la 100.000 de locuitori. Un număr mai mare de cazuri este întâlnit la elevele din internate (1-2%), la studente (3,5%) şi la corpul de balerine (7%). Prevalenţa este de 1/1000 de femeile între 13-25 de ani, ajungând la un maximum de 1/200 la grupa de vârstă 14-18 ani. Există  puţine date cu privire la frecvenţa acestei tulburări la sexul masculin“, detaliază medicul specialist psihiatru.

Printre criteriie de diagnostic pentru anorexia mentală se află şi refuzul de a menţine greutatea corporală la un nivel corelat cu vârsta şi greutatea, dar şi frica de a nu lua în greutate.

„Anorexicul are o personalitate cu trăsături obsesionale, perfecţioniste, inflexibile, considerate a fi un factor de risc pentru tipul restrictiv de anorexie nervoasă. Aceşti copii se străduiesc să facă totul perfect, fără greşeală, conform standardelor autoimpuse sau impuse de părinţi. Persoanele cu anorexie au frecvent o dorinţă de a plăcea celorlalţi şi de a evita situaţiile stresante. Un studiu a arătat că 40% din fetele de 9-10 ani care au încercat să slăbească, au făcut-o la îndemnul mamei lor. Adolescentul anorexic nu numai că ar putea urma cu religiozitate reguli externe, dar ar putea să-şi facă propriile reguli stricte, cum ar fi să mănânce doar cantităţi mici de mâncare la fiecare masă. Adolescentele cu anorexie tind să fie mai timide şi mai retrase. La adolescentul cu anorexie apar tulburări de indentitate, eşec de separare sau de individualizare cu teama de a creşte şi încercări maladaptative de a controla totul“, este profilul anorexicului prezentat de medicul specialist psihiatru (*Foto- Anamaria Ciubara).

Totodată, din cercetările specialistului reiese că familia unui adolescent anorexic areanumite caracteristici: „mamele tind să fie supraimplicate în viaţa copilului sau să exercite un control excesiv, în timp ce tatăl ar putea să fie, mai degrabă, foarte critic sau prea distant. Aceşti părinţi nu reuşesc să-şi considere copilul ca fiind o individualitate, cu propriile drepturi, şi se aşteaptă ca acesta să îmbunătăţească prestigiul familliei. Familiile anorexicilor tind să acorde o mare importanţă alimentaţiei, greutăţii şi mâncării. Exprimarea emoţiilor, în special a celor negative, tinde să fie descurajată în interiorul acestor familii“.
 
În ceea ce priveşte modul de comportament al unui anorexic acesta este foarte variat, el putând manifesta de la dispoziţie depresivă, sentimente de vinovăţie, autostimă scazută, izolare socială, sentimente de inadecvare, iritabilitate, insomnii, labilitate emoţională, dar şi căderea părului. Dacă boala este avansată se pot întâlni şi alte manifestări.

Anamaria Ciubara FOTO Facebook Anamaria Ciubara

Citeşte şi:

Semnele care prevestesc apariţia bolii Alzheimer, afecţiunea care şterge toate amintirile

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite