Doctoranzii Universităţii de Ştiinţele Vieţii de la Iaşi au realizat recolte inedite pentru tezele finale

FOTO Arhiva USV Iaşi

În acelaşi timp, experţii Facultăţii de Horticultură din Iaşi explorează posibilitatea testării de noi soluţii care să ţină pasul cu provocările aduse de schimbările climatice din ultima perioadă.

La Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iaşi, studenţii doctoranzi s-au pregătit intens de predarea tezelor finale de doctorat. Astfel, după luni de zile de muncă asiduă, aceştia sunt mândri de produsele pe care au reuşit sa le producă, iar cadrele didactice îi susţin în totalitate.

„Datorită acestor nevoi care sunt determinate atât de factorii obiectivi sau factorii subiectivi, încercăm pe cât posibil să căutăm soluţii la problemele care pe toţi ar trebui să ne preocupe. Este vorba de cantitatea, calitatea şi siguranţa alimentară de pe glob. Şi acest lucru îl facem noi prin tezele de doctorat, pe care le coordonăm noi la universitate sau prin proiectele de cercetare. Pentru că avem teme care vizează comportarea în cultură comparativă a unor noi populaţii, hibrizi sau soiuri de plante, folosim diferite tipuri de fertilizare”, a declarat Vasile Stoleru, prorector USV Iaşi.

Vinete altoite şi nealtoite

Ana este inginer horticol, iar teza sa de doctorat se bazează pe evaluarea în cultură comparativă a trei port altoi de pătlăgele vinete. Astfel, în două luni de zile, studenta a reuşit să pună pe picioare, în serele USV, o întreagă cultură de vinete atât altoite, cât şi nealtoite.

„Din punct de vedere al rezistenţei la boli şi dăunătorii de sol, creşterea randamentului la unitatea de suprafaţă, dobândirea unor caractere care asigură rusticitatea plantei, dar şi o rezistenţă mai mare la stresul hidric. Materialul biologic utilizat a fost prezentat de trei portaltoi de tomate, pătlăgele vinete, sălbatice şi respectiv Solanum sisymbriifolium, iar ca plante altoite am folosit trei cultivare de pătlăgele vinete, cultivare noi introduse în cultură care se adaptează foarte bine atât condiţiilor din spatii protejate, cât şi condiţiilor din câmp”, a spus Ana, inginer horticol.

Producţia în cazul vinetelor altoite a fost de peste şapte ori mai mare, decât cea a vinetelor nealtoite, acestea fiind de asemenea si mai bune calitativ.

„Cu ajutorul fondurilor europene şi a resurselor proprii, Universitatea de Ştiinţele Vieţii şi-a modernizat serele astfel încât să fie capabilă să facă faţă provocărilor actuale ale societăţii contemporane, iar studenţii să aibă posibilitatea de a învăţa să fie buni specialişti în Ştiinţele Vieţii“, se mândresc universitarii ieşeni.  

Vă recomandăm să citiţi şi:

Prinţul Paul al României a fost prins la Paris. El a fost condamnat la 3 ani de închisoare

O nouă tehnologie militară israeliană permite vederea prin pereţi