Doi sirieni apropiaţi Al Qaeda au fugit din România după ce au spoliat cea mai mare fabrică de fibre sintetice din ţară. Verdict în justiţia română după 16 ani

Un sirian dat în urmărire generală încă de la mijlocul anilor 2000 a fost condamnat, în primă instanţă, după 16 ani de anchetă şi judecată, într-un dosar privind spolierea celei mai mari fabrici româneşti de fibre sintetice.

Una dintre cele mai ruşinoase privatizări a unei fabrici româneşti a fost tranşată după 16 ani de justiţia română, care s-a arătat neputincioasă în a-i trage la răspundere pe principalii vinovaţi. Doi cetăţeni de origine siriană Ammar şi Hasan Nanaa, acuzaţi că au pus pe chituci fabrica Terom din Iaşi - la momentul privatizării cel mai mare producător de fibre sintetice din România - au fost inculpaţi în acest dosar, judecat de Tribunalul Bucureşti. Doar unul dintre cei doi foşti proprietari ai Terom, Ammar Nanaa, a fost condamnat de judecătorii bucureşteni, care i-au aplicat o pedeapsă rezultantă de 11 ani şi jumătate de închisoare, la calculul acesteia fiind adăugată şi o altă condamnare pe care Ammar o avea din trecut. Mai multe infracţiuni din acest dosar, pe a cărui listă de inculpaţi se află în total 8 persoane, s-au prescris în cei 16 ani de anchetă sau judecată cât i-au trebuit justiţiei române pentru a da o primă sentinţă. Astfel se face că Hasan Nanaa a fost achitat pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Daţi în urmărire

Cei doi fraţi sirieni, care la începutul anilor 2000 au preluat Terom, nu au făcut şi, cel mai probabil, nu vor face nicio zi de puşcărie în acest caz în care li se impută un prejudiciu de 14 milioane de lei. În anul 2005, după ce s-a aflat că au spoliat Terom, fraţii Nanaa au fugit din ţară pe numele lor fiind emise mandate de arestare în lipsă. Cei doi au fost trecuţi şi pe lista „most wanted” a Interpol însă în deceniul care a trecut de la fuga din ţară autorităţile române nu au putut aduna informaţii care să le ajute să îi captureze pe sirieni. Astfel se face că fraţii Nanaa sunt printre cele mai „vechi” persoane pe care statul român încearcă să le identifice pentru a le trage la răspundere pentru fapte penale.

Pe lângă cei doi sirieni, Tribunalul Bucureşti a mai dispus condamnarea fostului director comercial al Terom, Viorica Zlate, a fostului director general Marijana Inglifer, a fostului director economic Teodora Dumitru precum şi a lui Mohamad Shawi. Toţi au primit câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, fiind găsiţi vinovaţi pentru complicitare la delapidare. Un alt sirian, Alia Nanah, a primit aceeaşi pedeapsă pentru o infracţiune similară.

Fabrica Terom, ajunsă acum în faliment, ar trebui să primească, însă prin intermediul administratorului judiciar, suma de 5,48 de milioane de lei cu titlul de despăgubiri civile.

Care au fost acuzaţiile

Dosarul devalizării Terom a fost instrumentat de structura centrală a DIICOT care a întocmit rechizitoriul în acest caz în 2010. Potrivit rechizitoriului, „Nanaa Ammar, fostul administrator SC Terom SA, Nanaa Hasan, fost acţionar majoritar al societăţii şi Nanah Ali au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ori pe care l-au sprijinit inculpaţii Zlate Viorica, fost director comercial, Vaidner Ioan Viorel, fost director general al societăţii, Inglifer Marijana, Dumitru Teodora, fost director economic, şi Shawi Mohamad. Prin infracţiunile economice săvârşite aceştia au produs un prejudiciu total patrimoniului SC Terom SA şi implicit statului, prin AVAS, în sumă de 14.097.383 de lei”, se preciza în comunicatul DIICOT.

În actul de acuzare anchetatorii menţionau că inculpaţii din acest dosar ar fi vândut active din patrimoniul Terom către firme pe care le controlau şi la preţuri mult inferioare valorilor reale. De asemenea, sirienii ar fi virat sume mare de bani cu titlu de „avans de marfă”, unor societăţi din Siria şi Dubai dar ar fi încheiat şi mai multe contracte de procesare păguboase Terom.

Istoria Terom

Fabrica ieşeană, care în prezent nu mai are niciun angajat, avea peste 2.000 de lucrători la momentul la care a fost privatizată de către statul român. Privatizarea a avut loc în timpul fostului premier Adrian Năstase, cei doi sirieni plătin statului român doar 500.000 de euro, obligându-se la investiţii ulterioare în societate. În patrimoniul societăţii se aflau la momentul privatizării nu mai puţin de 40 de hectare de teren, pe aproape 20 dintre acestea existând construcţii.

Primele semne că cei doi investitori sirieni nu intenţionează să transforme Terom într-o societate profitabilă au fost date de neplata salariaţilor. Mai apoi a început decăderea, angajaţii fiind concediaţi şi firma spoliată de fraţii Nanaa. La momentul demarării investigaţiilor, DIICOT descoperise că cei doi sirieni ar fi „spălat” peste 20 de milioane de euro prin intermediul Terom, folosindu-se şi de o bancă despre care, la acel s-a speculat că ar fi fost apropiată de gruparea teroristă Al Qaeda.