Expert român: „România înregistrează 180 de decese la fiecare 100.000 de locuitori din cauza poluării”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prof. univ. dr. Silviu Gurlui    FOTO Arhiva personală
Prof. univ. dr. Silviu Gurlui    FOTO Arhiva personală

România înregistrează aproximativ 180 de decese la fiecare 100.000 de locuitori, din cauza poluării. Cercetătorul Silviu Gurlui atrage atenţia că realitatea din teren este şi mai dură, având în vedere că în aerul pe care îl respirăm circulă compuşi nocivi care nu sunt prinşi în legislaţie. Deci nu sunt monitorizaţi.

Suntem mai obosiţi şi mai predispuşi la obezitate, iar asta din cauza unor particule care sunt tot mai prezente în aerul pe care îl respirăm zilnic. Produc afecţiuni ale aparatului cardio-respirator, cardiovascular, iar o treime dintre accidentele cerebrale sunt cauzate de aceste particule. 

Cercetătorul Silviu Gurlui vorbeşte în cadrul unui interviu pentru „Adevărul” despre realitatea din teren, dincolo de cifrele oficiale, şi ne oferă şi câteva soluţii pentru diminuarea acestui fenomen îngrijorător – poluarea.

„Adevărul”: Despre poluare s-a vorbit foarte mult în ultima vreme. Mai multe oraşe din ţară au înregistrat o poluare record în anii de dinainte de pandemie. Ce s-a întâmplat din 2019 până în prezent, în contextul pandemiei de coronavirus?

Silviu Gurlui: E drept, o serie de restricţii au dus la o modificare a distribuţiei poluanţilor, lucru care s-a întâlnit mai peste tot în ţară. Evaluarea mea a fost pentru primele luni ale anului 2020. Şi am constat o scădere, mai ales în perioada în care restricţiile au fost mai dure. Mă refer la acei compuşi clasici pe care noi îi monitorizăm. S-a înregistrat o scădere cu aproximativ 30% a acestor compuşi, dar doar în perioada restricţiilor impuse în contextul pandemic.

Să-nţelegem că valorile au crescut odată cu relaxarea măsurilor?

Da, am revenit la o aşa-zisă normalitate, când poluarea din nou a crescut. Anul trecut, în lunile octombrie-noiembrie, au fost înregistrate nişte vârfuri foarte mari de poluare. 

Dacă ar fi să mă refer la perioada de început a acestui an, ianuarie - martie, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, din punct de vedere al valorilor medii orare, avem aceleaşi valori pentru PM10, dar frecvenţa depăşirilor orare pentru particulele PM10 a scăzut anul acesta faţă de 2020. În schimb, pentru oxizi de azot, s-a observat o diminuare în acest an. De la o medie a anului trecut de 54 de micrograme pe metru cub, anul acesta înregistrăm o medie undeva la 40 de micrograme pe metru cub. Dar scăderea nu este suficientă. Valorile sunt în continuare foarte mari.

Fiecare microgram ucide

Ce sunt mai exact aceste particule PM10 şi PM2,5?

Acestea sunt particule ce însumează sortimente de gaz nocive. Particula PM10 cuprinde toate particulele care au dimensiuni sub 10 micrometri. Dintre toate aceste categorii, PM2,5 reprezintă categoria cea mai periculoasă, deoarece produce cele mai severe afecţiuni. Este de dimensiuni foarte mici şi pătrunde uşor în corp. 

Cât de mult ne afectează fiecare microgram?

Chiar am făcut un studiu în acest sens în perioada octombrie - noiembrie 2020. Am făcut acest studiu comparativ cu altele efectuate în Olanda, Italia sau în SUA. Cât de mult influenţează un microgram de PM10 şi de oxid de azot? Pentru acel interval de timp, când a fost poluare foarte mare, s-a constatat că dacă poluarea ar fi fost în limite foarte mici, adică undeva sub 10 micrograme pe metru cub la fiecare compuşi, atunci incidenţa numărului de oameni ar fi scăzut cu aproximativ şase ori pentru acea perioadă. Se ştie că fiecare microgram duce la o creştere de aproximativ 13% a cazurilor de infectări. 

În privinţa deceselor, fiecare microgram în plus duce la creşterea cu până la 8 - 13% a numărului deceselor. 
Silviu Gurlui

Cercetătorul Silviu Gurlui   FOTO Arhiva personală

Ştim că nu resimţim imediat efectele expunerii, mai ales că vorbim despre nişte particule aflate în suspensie, pe care nu le putem vedea cu ochiul liber, dar care sunt efectele pe termen lung asupra sănătăţii noastre?

Când vorbim de poluare, vorbim de acel ceva care ne afectează sănătatea. Noi resimţim un aer mai încărcat, suntem mai obosiţi uneori, iar unele persoane pot simţi chiar un miros care trădează un compus poluant mai intens. Sau resimţim o stare de sănătate şubrezită. Unii mai mult, alţii mai puţin. În timp este un proces care se acumulează. 

Poluarea ne poate ataca şi pe termen foarte scurt. 

Aşadar, se poate resimţi şi în timp real, în funcţie de intensitatea poluării. Atunci ne referim la oboseală. De aceea e bine să ne izolăm când poluarea este mare. Deci poluarea ne poate ataca şi pe termen foarte scurt. Fie că ne referim la particule PM2,5, fie că vorbim de o serie de sortimente extrem de otrăvitoare care pot fi eliberate în aer, în apă sau în sol, din acele incendieri despre care vorbeam mai devreme. Sunt dioxine, acizi, care în concentraţii foarte mari ne pot ataca foarte mult. 

Iar pe termen lung?

Pe termen lung, România înregistrează aproximativ 180 de decese la fiecare 100.000 de locuitori, din cauza poluării. Asta înseamnă că anual, în România, din cauza acestor particule PM2,5 sunt înregistrare aproximativ 36.000 de decese. Nu mai spun de alte sortimente de gaze, de enzime, de dioxine care nici măcar nu sunt monitorizate. 

Realitatea din teren

Aţi vorbit despre particulele PM10 şi despre oxizii de azot. Acestea sunt singurele care ne afectează sănătatea?

Nu, din păcate. Sunt şi alţi compuşi care sunt nocivi, dar nu sunt prinşi în legislaţie, din păcate. Nu există cadrul şi nici echipamentele necesare răspândite pe o suprafaţa foarte mare în marile oraşe, cel puţin, dar şi în zonele învecinate oraşelor, pe suprafaţa judeţelor.

Şi în mediul rural este poluare, şi acolo sunt oameni care suferă, dar nu se monitorizează absolut deloc. 

Amintesc şi de particulele PM 2,5, care sunt mult mai novice decât cele PM10, pentru că sunt mai mici. Aşa cum am spus, estimările mele efectuate la nivel naţional arată că anual sunt înregistrate aproximativ 36 de mii de decese din cauza acestor particule PM2,5. Şi, atenţie, nu spun ce tip de particule. Pentru că una este să fie o particulă mică, din praf, provenită din mediul ambiant direct, şi alta este să fie produsă de surse de ardere (de la maşini sau din surse industriale). Acestea din urmă conţin compuşi organici care sunt mult mai novici. Deci trebuie să cântărim şi natura acestor particule, adică sursele. Nu sunt luate în considerare în momentul de faţă. Poluarea diferă de la un interval de timp la altul. 

     

Silviu Gurlui

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui    FOTO Arhiva personală

La momentul actual, care sunt cele mai poluate oraşe din România?

Depinde foarte mult de zonele industriale, de intervalele orare şi de compuşii la care ne referim. Dacă ne referim la particulele PM2,5, care au amprenta prafului de la sol, acestea sunt de departe regăsite cel mai mult în Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. 

Dacă vorbim despre compuşi poluanţi care sunt amprenta industriei. De departe, campion, cred că şi european, este Ploieştiul. Şi mai sunt zone în care poluanţii sunt specifici acelor zone, dar nu sunt monitorizaţi, pentru că sunt anumite standarde care sunt depăşite de realitatea din teren. E nevoie de măsurători diferenţiate. Lucrurile sunt extrem de complicate. 

Soluţii pentru a contracara problemele

Ce putem face pentru combaterea poluării sau măcar diminuarea efectelor nocive? Ce poate face omul de rând?

Poluarea este mare în anumite intervale de timp, de regulă. Dimineaţa, între 07:00 şi 10:00. Apoi scade mult, atingând un minim în intervalul orar 13:00 – 16:00, ca apoi, după ora 18:00 până undeva la ora 21:00 să atingă un maxim. 

Perioada de timp cea mai sigură, din evaluările făcute de mine, este perioada 13:00 – 16:00. Aerul este mai curat, iar intensitatea luminii solare este mai mare, deci suntem mai protejaţi. Radiaţia luminoasă ne ajută foarte mult, pentru că atacă bacteriile şi virusurile din aer. Cel mai puţin favorabil este intervalul 20:00 – 21:00. E un pericol în plus spre a ne îmbolnăvi. Aşadar, dacă cunoaştem aceste aspecte, putem gestiona situaţia mult mai bine. Ştim ce intervale să evităm. 

Ce pot face autorităţile naţionale, locale şi specialiştii pentru combaterea poluării?

Prima direcţie spre care trebuie să ne orientăm este să identificăm în timp real compuşii chimici din atmosferă. Asta înseamnă să identificăm sursa de poluare. Aşa putem avea un control riguros al gradului de intensitate a gradului de poluare: fie că este vorba de trafic sau de alte surse de poluare. Foarte multe maşini circulă cu defecte extrem de grave, cu lipsa unor filtre. Multe au intervenţii făcute la motor, iar altele sunt uzate. Şi le vedem pe străzile din România. 

Sau, de exemplu, arderile sunt foarte periculoase. Şi sunt tot mai prezente la periferia oraşelor. Sunt arderi din varii deşeuri, foarte periculoase. 

Cine este Gurlui Silviu

Data şi locul naşterii: 5 noiembrie 1971, Bacău

Studiile şi cariera: În 1990 a început studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în 1995 a fost licenţiat în Fizică Tehnologică. În cadrul aceluiaşi an a început masterul, tot în cadrul Universităţii de la Iaşi, specializându-se în Plasmă şi Spectroscopie, iar în 2003 a terminat doctoratul. 

În prezent este cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laser – LOASL. Printre domeniile sale de competenţă se numără fizica laserelor, optica şi spectroscopia atmosferei, poluare şi mediu.

Lucrează în cercetare avansată de peste 20 de ani, fiind autorul a 75 de lucrări cotate ISI.

A contribuit la formarea profesională a peste 30 de cercetători, astăzi antrenaţi în activităţi de cercetare ale laboratoarelor din UE, SUA, Japonia.

Locuieşte în: Iaşi

Vă recomandăm să citiţi şi:

INTERVIU Colin Farrell. Durul are, ca orice om, o slăbiciune. Celebrul actor a mărturisit care este cel mai important lucru din lume pentru el

INTERVIU Andreea Novac, coregraf şi performer: „În primul an de facultate, curgea sânge din picioarele mele“

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite