FOTO În căutarea iei: „Este o capodoperă de design colectiv la care au trudit nişte autori anonimi, iar în timp s-a şlefuit“
0
Ioana Corduneanu este de meserie arhitectă, dar dedică timp pasiunii pentru cămăşile tradiţionale româneşti. Ea a organizat un grup de cusut care realizează replici ale unor ii vechi celebre pe care le prezintă apoi în expoziţii la Bucureşti, Iaşi, dar şi în alte oraşe ale ţării.
În depozitele muzeelor din întreaga lume se găsesc straie româneşti care cu greu vor putea vreodată să fie aşezate în vitrine puternic luminate. Arhitecta Ioana Corduneanu, care deţine blogul „Semne Cusute“ şi care a înfiinţat comunitatea „Semne cusute în acţiune“, a înţeles că singurul mod în care cămăşile puteau ajunge mai aproape de ţară era de a le replica. Aşa a apărut proiectul „IA aidoma“. Acum sunt deja trei ani de la înfiinţarea grupului de cusut, iar Ioana Corduneanu vorbeşte despre realizările unor femei care şi-au dedicat timpul aducerii la viaţă a „cămăşilor înstrăinate“.
„Ideea s-a vehiculat din 2013, dar nu existau soluţii pentru aceste «cămăşi înstrăinate». După ce am înfiinţat grupul de cusut, în 20 martie 2014, lumea a început să realizeze nevoia de a-şi coase propria cămaşă. După un an în care doamnele au prins curaj şi şi-au dat seama că pot finaliza un asemenea proiect, a venit vremea să facem replici după cămăşile înstrăinate. Practic, acesta este singurul mod în care le putem aduce în ţară. Ele stau foarte bine în depozitele din întreaga lume, dar cămăşile nu pot fi expuse, pentru că nu sunt restaurate, şi nici nu ştiu cine ar aloca fonduri pentru asta“, a explicat Ioana Corduneanu.
Astfel, zeci de cămăşi tradiţionale au fost replicate de membrele comunităţii „Semne cusute în acţiune“. Iar pentru ca publicul să cunoască modelele vechi celebre de ii valoroase care se regăsesc doar în depozitele din colţuri îndepărtate ale lumii, Ioana Corduneanu s-a gândit să le şi expună. Aşadar, până pe 8 ianuarie, „iile aidoma“ au fost expuse în Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Român, apoi, până pe 23 martie – la Palatul Culturii din Iaşi, iar între 7 şi 28 aprilie, „IA aidoma“ este găzduită de Hanul Domnesc din Suceava.
Ce conţine expoziţia
În cadrul expoziţiei „IA Aidoma“ sunt vernisate 34 de replici ale unor ii celebre, dar expoziţia este una „vie“, deoarece şi alte straie sunt în plin proces de replicare. „M-am gândit că făcând replici după aceste cămăşi putem atrage atenţia asupra lor. Dificil de realizat a fost o replică după o cămaşă din Ţara Lăpuşului, pentru că a presupus o tehnică aparte de ţesut. Avem două doamne din grup care, pe lângă faptul că au şi cusut, au şi ţesut pânză, ceea ce e cu mult mai complicat. Au fost ţesute o cămaşă realizată de Farcaş Felicitas din Bacău şi o alta de Mariana Neacşu din Bucureşti“, a explicat arhitecta prezentă la Iaşi pentru deschiderea expoziţiei.
Practic, la unele cămăşi s-a lucrat şi jumătate de an. „Eu văd cămaşa românească un pic mai robustă, ca un pom bine altoit. Sunt modele foarte spornice, care pot fi realizate şi în două luni, dar sunt unele mult mai migăloase, spre exemplu cămăşile olteneşti, care au ţesături mai complicate şi pot fi realizate în cinci-şase luni“, spune Ioana Corduneanu.
În expoziţia „IA aidoma“, cele mai multe sunt ii din Bucovina, dar sunt prezente şi straie din Muntenia şi Oltenia, cromatica fiind cea care le încadrează clar în zona de provenienţă. „Nouă ne-au plăcut cămăşile din Bucovina pentru că au multă culoare în ele. Au combinaţii de culori foarte curajoase, mărgele şi paiete. Cămăşile astea par mai vii, mai pline de viaţă. Cămăşile olteneşti şi munteneşti sunt monocrome şi au altă personalitate, sunt mult mai sobre“, explică zâmbind Ioana Corduneanu. Tot cromatica este cea care face diferenţa între o cămaşă românească şi o alta de pe un alt teritoriu.
Potrivit arhitectei, pe o ie românească există o culoare dominantă, iar alte două-trei culori vin să completeze şi să potenţeze culoarea de bază. „Culorile se respectă pe o ie cusută de o româncă. Cred că succesul cromaticii româneşti se datorează biodiversităţii. Femeile au avut o gamă atât de variată de plante şi au obţinut pe baza lor mult mai multe nuanţe decât alte neamuri. Ce e foarte interesant este faptul că aceste culori obţinute din plante se combină mult mai armonios între ele, pentru că deja natura le-a găsit o formulă fericită“, a punctat creatoarea „Semnelor Cusute“, care a completat: „După mine, ia este o capodoperă de design colectiv la care au trudit nişte autori anonimi, iar în timp, s-a şlefuit. Toată lumea a căutat soluţii pentru ea, iar în timp s-a ajuns la un obiect perfect“.
„Fiecare generaţie are cămaşa ei“
Arhitecta crede că o perioadă, româncele vor mai copia modelele tradiţionale, dar acest proces duce treptat la o depăşire a vechilor tipare, iar viitorul este al unei ii de secol XXI: „Cred că va mai dura un pic până când femeile se vor obişnui cu ideea de a fi creatoare, pentru că nimeni nu le-a încurajat, în şcoală şi în viaţă, că pot şi ele să se exprime artistic. Acum ele prind curaj, trec printr-o perioadă de ucenicie, iar la un moment dat, vor prinde aripi şi vor ajunge să facă ia secolului XXI, pentru că fiecare generaţie are cămaşa ei. Ca materiale, o văd din nou orientată spre cele organice, pentru că am început să fim din nou atenţi la natură şi să o respectăm. Pe de altă parte, e posibil să vedem în cămaşa asta alte valori sau alte simboluri, pentru că generaţiile tinere deja se joacă cu simboluri fără să ştie“.
Ioana Corduneanu îi recomandă oricărei femei să-şi facă timp pentru a-şi coase propria cămaşă şi să o poarte cât mai des: „O cămaşă tradiţională aminteşte de rădăcini, de feminitate. Ia aminteşte de faptul că fiecare femeie are o putere creatoare. Îmbrăcând o cămaşă, o femeie prinde putere, se transformă. Aşa o să aibă ce povesti nepoatelor şi ce să lase moştenire. Timpul pe care îl aloci cusutului unei cămăşi este un cadou“.
Cum „construieşti“ o ie
Potrivit arhitectei Ioana Corduneanu, tehnicile de bază de cusut se învaţă în patru-cinci ore. În alte patru ore, oricine poate învăţa despre croitul iei: „pentru că de aici pleacă totul, e ca structura unei case“, spune Ioana Corduneanu, care organizează şi ateliere de cusut. „Alte ore importante sunt dedicate compoziţiei şi ornamentelor. E important de ştiut ce fel de ornamente poziţionăm şi unde anume, pentru că nu putem lua un ornament de poale şi să-l punem pe altiţă, pe umeri, deoarece am inversa o ordine firească, e ca şi cum am răsturna lumea. O altă parte a atelierului este dedicată materialelor, celor vechi şi celor noi, iar o alta – compoziţiei cromatice, care a diferenţiat ia românească în expoziţii internaţionale“, explică arhitecta pasionată de straiele tradiţionale.
În cadrul expoziţiei „IA aidoma“, vizitatorii pot regăsi replici după cămăşi purtate de prinţesa Ileana şi de Elisabeta Rizea. Cămăşile originale sunt fie în ţară, fie în depozitele unor muzee celebre precum Metropolitan de la New York, Muzeul Etnografic din Geneva, Muzeele de textile din Canada şi Franţa (Lyon) şi Muzeul de Etnografie din Sankt Petersburg.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
