FOTO Bătaie pe osemintele lui Al. Ioan Cuza. Sătenii din Ruginoasa i-au scris preşedintelui pentru a recupera de la Iaşi osemintele domnitorului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza

Comunitatea locală din comuna Ruginoasa, acolo unde este palatul lui Al.I. Cuza, cere, printr-o scrisoare deschisă adresată inclusiv preşedintelui României, ca osemintele domnitorului să fie aduse înapoi aici. În schimb, experţii de la Iaşi, oraş în care sunt, acum, osemintele lui Cuza, susţin că dorinţa sătenilor este nefondată, chiar dacă domnitorul a fost îngropat la Palatul de la Ruginoasa.

La 141 de ani de la moarte, Al. I. Cuza pare să nu-şi găsească locul de veci, după ce întreaga comunitate din Ruginoasa a trimis o scrisoare deschisă către Preşedinţia României, către Biserica Ortodoxă Română, dar şi către alte instituţii publice, prin care solicită ca osemintele domnitorului să fie aduse înapoi la Palatul care i-a aparţinut, din comuna ieşeană.

Răpus de o boală de inimă, Cuza moare pe 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani, şi este înmormântat, iniţial, la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa (judeţul Iaşi), conform dorinţei sale. După cel de-al doilea Război Mondial, osemintele i-au fost mutate la Biserica "Trei Ierarhi" din Iaşi, după ce au stat o perioada scurtă la Curtea de Argeş.

Localnicii din Ruginoasa nu sunt împăcaţi cu faptul că domnitorul nu s-a întors acasă şi nu au încetat să îi revendice osemintele. Ei susţin şi în 2014 că lutul îl cheamă pe domnitor în locul în care se află resedinţa sa şi a familiei sale, şi unde se găsesc şi rămăşitele mamei lui Cuza şi ale celor doi fii ai săi.

FOTO: Cripta domnitorului Cuza de la Ruginoasa

2

Potrivit unui document descoperit recent în arhiva bisericii din Ruginoasa, osemintele domnitorului urmau să se întoarcă de la Curtea de Argeş, unde au fost duse în 1944, cu puţin timp înainte ca ruşii să rupă frontul la Târgu Frumos, în comuna ieşeană.

Sătenii: „Nouă ne-a fost încredinţat trupul”

O nouă scrisoare deschisă, semnată, recent, de un grup de iniţiativă din Ruginoasa, în frunte cu primarul, preotul, un profesor, a fost trimisă către Parlament, Guvern, Biserica Ortodoxă şi Academia Română.

„Ruginoasa rămâne localitatea cu rădăcinile  adânc înfipte în istoria României. Vodă Cuza, deja face parte din noi, el ne-a înţeles sufletele zbuciumate. Îl ştim aici, în mijlocul nostru, sufletul său s-a contopit cu inimile noastre. Îl ştim aici, şi aici va rămâne, sufletul său mare, veşnic va sta de veghe „la umbra Bisericii Domneşti!”, se subliniază în scrisoare.

Cristina Axinia, directorul Centrului Cultural de la Ruginoasa, a declarat pentru „Adevarul”: „Din declaraţiile Elenei Cuza, soţia domnitorului, reiese clar că dorinţa acestuia a fost să se reîntoarcă la Ruginoasa şi, dacă nu a reuşit cât a fost în viaţă, a cerut ca după moartea sa să fie înhumat la Ruginoasa. Nouă ne-a fost încredinţat trupul neînsufletit de către familia sa”.

FOTO:Biserica Domnească din Ruginoasa

2

La rândul său, Ionel Moraru, primarul Ruginoasei, îi întăreşte spusele: „Avem documente care să ne susţină demersul. O parte se află la noi, o parte la Academia Română”.

Aceleaşi oseminte, un alt punct de vedere

În Iaşi, loc în care se află în prezent osemintele domnitorului Cuza, unul dintre specialiştii în istoria familei Cuza este Aurica Ichim, coordonatorul Muzeului Unirii.

Aceasta este de părere că osemintele trebuie să rămână în capitala Moldovei, la Mănăstirea „Trei Ierarhi”: „Cercetând la Biblioteca Naţională, la fondul «Mihail Kogalniceanu», am găsit documente despre preocupările nepotului lui Kogalniceanu legat de osemintele acestuia. El a dorit ca la Iaşi, în faţa Mitropoliei, să realizeze un Panteon, unde să se afle Mihail Kogălniceanu şi Al. Ioan Cuza. Află că osemintele sunt la Curtea de Argeş şi se preocupă să le aducă la Iaşi. Deci, nu la Ruginoasa, ci la Iaşi. Şi le depune la «Trei Ierarhi»”.

FOTO: Mormântul domnitorului Cuza, de la "Trei Ierarhi"

1

Auroca Ichim mai susine că poate demostra cu acte că „nepotul lui Kogălniceanu şi cel care a fost apropiat de Cuza a dorit să îl înmormânteze la Iaşi. El a spus că domnitorul Cuza trebuie dus la «Trei Ierarhi», dacă Panteonul nu se poate realiza, alături de Cantemir”.

Traseul osemintelor lui Cuza

Răpus de o boală de inima, domnitorul Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. Din 1873 şi până în 1907, osemintele au fost depuse în mormântul de lângă Biserica Domnească din Ruginoasa, apoi, în 1907, Elena Cuza construieşte o criptă din marmoră special pentru soţul ei, în interiorul bisericii. În 1944, din cauza Războiului şi din teama de a nu fi profanate, osemintele au fost duse la Mănăstirea Curtea de Argeş. După al doilea Război Mondial, osemintele i-au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde sunt şi în prezent.

REPRODUCEM MAI JOS ÎNTREAGA SCRISOARE A COMUNITĂŢII LOCALE DIN RUGINOASA

Scrisoare deschisă către Instituţiile abilitate în a lua decizia de reîntoarcere a osemintelor Domnitorului Al. I. Cuza la Ruginoasa, locul iniţial al înmormântării acestuia

Noi, membri Comitetului de Iniţiativă constituit în vederea readucerii osemintelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Ruginoasa, reprezentanţi ai locuitorilor acestei comune, alături de alţi români, considerăm că ne revine ca o datorie de onoare, de a continua demersul înaintaşilor noştri prin care cereau readucerea osemintelor celui care a fost întemeietorul României moderne, în locul iniţial al înmormântării acestuia, aşa cum si-a dorit.

Revenim, prin prezenta scrisoare adresată celor în drept de a lua o decizie, respectând adevărul istoric şi memoria marelui domnitor.

      Istoria Ruginoasei este legată  vreme de un secol şi jumătate de una din cele mai mari familii aristocratice ale Moldovei, Sturza, care a stăpânit  vreme de cinci generaţii moşia Ruginoasa şi care a pus bazele celui mai mare ansamblu de clădiri funcţionale ce asigurau stilul de viaţă al unei epoci. Ele au fost incluse pe Lista Monumentelor Istorice, prin Ordinul 2314 din 08.06.2004:

1484-IS-II-a-B-04238 Ansamblul Palatului Alexandru Ioan Cuza;
1485-IS-II-m-B-4238.01 Palatul Alexandru Ioan Cuza datat la 1811;
1486-IS-II-m-B-04238.02  Biserica Adormirea Maicii Domnului datată la 1811;
1487-IS-IV-m-B-04238.06 Mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

FOTO: Palatul lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa

1

Mormântul domnitorului Unirii de la 1859, astăzi lipsit de osemintele acestuia, oferă un motiv de pelerinaj pentru cei interesaţi de istorie. Afluxul de vizitatori este favorizat de existenţa Muzeului Memorial Al. I. Cuza, dar şi de principala arteră ce trece pe aici şi care duce către Mânăstirile din Bucovina.
Pelerini care cunosc istoria zbuciumată a acestui neam fac un popas lângă Biserica Domnească, la locul în care se află mormântul fostului domnitor aprinzând o lumânare şi ţinând un moment de reculegere, unii  fiind ferm convinşi că trupul său se află acolo.

Însă prea puţini cunosc adevărul istoric.

În anul 1862,  Al. I. Cuza a cumpărat complexul rezidenţial, de care s-a ocupat personal soţia sa, Elena Cuza. Domnitorul a inaugurat oficial noua sa reşedinţă din Moldova în aprilie 1864, cu prilejul sărbătorilor de Paşte. Marile reforme ale lui Cuza de la Ruginoasa încep a fi aplicate. A ales moşia de la Ruginoasa ca reşedinţă de vară, locul în care voia să-si „odihnească bătrâneţile”.

Aşa cum spunea C.C. Giurescu, la Ruginoasa „marele domn a avut singurele răstimpuri de linişte şi destindere în cei şapte ani de încordare şi de creaţie necontenită”.

Silit să abdice în 1866, după 7 ani de exil, moare la Heidelberg în Germania la 15 mai 1873.  Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Ruginoasa unde au fost întâmpinate la gară de Elena Cuza, însoţită de Vasile Alecsandri, Costache Negri şi generalul Ioan Emanoil Florescu.

La Ruginoasa, flutura marele steag negru, cu toată opunerea autorităţilor, care interziseseră să se tragă până şi clopotele bisericilor din satele şi oraşele prin care trecea vagonul mortuar, acest privilegiu fiind acordat numai bisericii din Ruginoasa.

În trista zi de 29 mai 1873, corpul său a fost aşezat în curtea bisericii intr-un cort spaţios, apoi, după slujbă şi rostirea discursurilor, a fost aşezat în mormântul  aflat la câţiva metri de biserică.

      Alături de Al. I. Cuza  a fost înmormântată şi Sultana Cuza, mama fostului domnitor, care decedase la 20 mai 1865 . Mai târziu în acest cavou a fost îngropat şi Dimitrie Cuza (1864-1888), apoi şi celălalt  fiu al domnitorului,  Alexandru A. Cuza.

FOTO: 

2

La sfârşitul verii anului 1907, Elena Cuza vine la Ruginoasa, spală cu mâna ei osemintele domnitorului, le aşează într-un sicriu de argint pe care îl depune în cripta din interiorul bisericii. O candelă şi versurile lui Vasile Alecsandri scrise la moartea domnitorului, străjuiesc aceste oseminte. Cu toate că  nu mai era proprietara domeniilor de aici, ea renovează în acel an biserica şi construieşte cripta special pentru marele domnitor.
Deşi domnitorul Al. I. Cuza nu a avut şansa să-şi petreacă bătrâneţile la Ruginoasa aşa cum şi-a dorit, totuşi 71 de ani a odihnit în pământul Ruginoasei.

Liniştea i-a fost  tulburată de cel mai crâncen război. Din mai 1944 Ruginoasa s-a aflat timp de 6 luni  pe linia I a Frontului, iar pentru a nu fi profanate, osemintele domnitorului şi ale familiei sale, au fost transportate la Mânăstirea Curtea de Argeş de către Corpul  V al armatei române. Împreună cu ele au fost duse şi două lăzi ţărăneşti pline cu obiectele de preţ ale bisericii.

La 29 mai 1944 osemintele domnitorului şi ale familiei sale împreună cu celelalte odoare au ajuns la Mânăstirea Curtea de Argeş şi au fost predate Protosinghelului Clement Pânzaru pe bază de proces-verbal.
În urma cruntului război biserica, palatul şi toate celelalte clădiri importante din Ruginoasa au fost ruinate. Biserica monument avea nevoie de mari reparaţii.

 Preotul de atunci, Gheorghe Popovici,  începe o muncă asiduă şi anevoioasă de renovare a bisericii monument cu intenţia grabnică de a aduce osemintele familiei Cuza înapoi acasă.

La 5 mai 1945 părintele Popovici primeşte din partea Episcopiei Argeşului,  adresa nr. 2938 din 26 aprilie 1945 în care se confirmă faptul că toate obiectele menţionate în raportul trimis către Mânăstirea Curtea de Argeş, se aflau  în păstrare cu toată grija până va exista posibilitatea de a fi înapoiate.

Încrezători în promisiunile primite, ruginoşenii încep refacerea bisericii. Zeci de memorii au fost înaintate tuturor instituţiilor statului în sprijinirea demersurilor lor de a reface acest sfânt lăcaş de cult de importantă valoare naţională. Toate aveau aceeaşi motivaţie: „vrem să-l aducem pe Voda Cuza şi să-l aşezăm în cavoul unde el a lăsat să odihnească pentru totdeauna” aşa cum cereau atunci sătenii.

FOTO: Palatul de la Ruginoasa

2

În ianuarie 1947 Fundaţia Culturală „Mihail Kogălniceanu”, cu sprijinul Primăriei Iaşi, cere Guvernului Petru Groza permisiunea de a ridica osemintele lui Vodă Cuza de la Mânăstirea Curtea de Argeş,  cu promisiunea de a se construi un mausoleu în curtea Mitropoliei Moldovei şi de a-l aşeza pe domnitor alături de prietenul şi sfetnicul său, marele om politic şi istoric, Mihail Kogălniceanu.

Nu s-a luat nici o Hotărâre de Guvern în acest sens, deşi  s-a pus în discuţie această cerere.

Ruginoşenii aud cu stupoare că se intenţionează ducerea osemintelor domnitorului de la Curtea de Argeş direct la Iaşi.

Găsim în arhiva Bisericii Domneşti un memoriu  adresat domnului Prim Ministru, datat la începutul anului 1947 şi semnat de autorităţile locale şi locuitori ai Ruginoasei care spuneau :
,,Domnule Prim Ministru ,
      Subsemnaţii locuitori din comuna Ruginoasa şi din împrejurimi, care au fost în zona celui mai crâncen război, care ne-a dărâmat nu numai casele noastre, dar şi bisericile, scoalele şi celelalte instituţii, venim prin aceasta a vă arăta că: în biserica din Ruginoasa au odihnit rămăşitele pământeşti ale lui Cuza Voda şi fiilor săi, prinţii Alexandru şi Dimitrie. Au fost evacuate se găsesc acum la Curtea de Argeş.
      Am fost informaţi că un grup de domni, care-n timpurile aceste grele s’ar putea ocupa cu altceva – pentru binele Ţării si-au pus în minte, să-l ducă pe Vodă-Cuza şi a-l aşeza la Sf. Mitropolie de la Iaşi, cu care n’are nici o legătură.
  Noi am aşteptat ca Românii de pe întregul întins al Ţării să pue mână de la mână să repare biserica de la Ruginoasa şi a-l readuce pa Vodă, să-l aşeze în cavoul, unde el a lăsat prin testament să fie îngropat.
   Domnii de la Iaşi aici să-si dea obolul, nu să facă cheltuieli zadarnice cu un nou cavou. Lutul  fiinţei lui Vodă Cuza aici se găseşte, în pământul Ruginoasei. Aici îl ştiu toţi românii, cum îl ştiu pe Stefan cel Mare la Putna şi pe Alexandru cel Bun la Bistriţa.
   Noi cerem cu insistenţă, la Dvs. cu autoritatea domniei Sale, domnului Prim Ministru Dr. Petru Groza - Bucureşti. Dvs. să hotărâţi a se repara biserica de la Ruginoasa şi a se aduce rămăşitele pământeşti ale lui Vodă Cuza şi a se aşeza în cavoul unde el a lăsat să odihnească pentru totdeauna.”

     
Studiind cu atenţie arhiva documentelor din acea vreme nu se regăseşte nici o decizie luată în acest sens, dar osemintele Domnitorului Cuza au fost ridicate în data de 6 aprilie 1947 şi transportate la Iaşi de către Fundaţia Culturală ,,Mihail Kogălniceanu” cu sprijinul Primăriei Iaşi. (arhiva Fond Kogălniceanu)

Deşi intenţia acestui comitet  era ca domnitorul sa fie reînhumat alături de Mihail Kogălniceanu, acest lucru nu s-a întâmplat, dovadă că şi astăzi rămăşitele pământeşti ale lui M. Kogălniceanu, se află în cimitirul „Eternitatea” din Iaşi. Chiar şi a doua condiţie impusă de Consiliul de Miniştri, aceea de a fi mai întâi consultat un membru al familiei Cuza rămâne nerespectată.

La cerinţa locuitorilor din comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi, dar şi a majorităţii vizitatorilor ce se perindă prin localitatea noastră, la data de 1 septembrie 2013 s-a format un comitet de iniţiativă, prin demersurile căruia, să se readucă osemintele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în locul său de veci, acolo unde sufletul său s-a contopit cu ţărâna pământului Ruginoasei. Cripta din interiorul Bisericii Domneşti „Adormirea Maicii Domnului” Ruginoasa îl aşteaptă.

Ce altă dovadă mai vie decât aceea că la 29 mai 1873 Alexandru Ioan Cuza a fost înmormântat în cavoul aflat lângă Biserica Domnească, nepunându-se în discuţie altă variantă?

           Ce dovadă mai vie este însăşi existenta mormântului domnitorului la câţiva metri de Biserica Domneasca în care s-a odihnit până în anul1907 şi de cripta din interiorul Bisericii care l-a găzduit până în 1944 alături de mama sa, de cei doi fii, de fratele şi unul din unchii săi?

Desigur, o datorie de onoare şi patriotism ne îndeamnă pe toţi cei care avem puterea şi bunăvoinţa să îndeplinim ultima dorinţă a Domnului românilor, aceea de a se odihni în liniştea de la Ruginoasa.


        Răspunsurile Instituţiilor abilitate a lua o decizie în acest sens, au fost cât se poate de evazive.
Importanţa istorică a localităţii Ruginoasa este bine stabilită, nu dorinţa de afirmare ne îndreaptă pe noi în abordarea acestui subiect, ci dorinţa cetăţenilor acestei localităţi de a respecta dorinţa de suflet a Marelui Domnitor.

Ruginoasa rămâne localitatea cu rădăcinile  adânc înfipte în istoria României, căci, precum spunea I. G. Valentineanu în opera sa Din memoriile mele- Alegerea, detronarea şi înmormântarea lui Cuza –Vodă, „Măreţ a fost spectacolul pe care l-a reprezentat România în ziua de 29 Mai, anul 1873, la Ruginoasa”.

Vodă Cuza, deja face parte din noi, el ne-a înţeles sufletele zbuciumate.
Îl ştim aici, în mijlocul nostru, sufletul său s-a contopit cu inimile noastre.
Îl ştim aici, şi aici va rămâne, sufletul său mare, veşnic va sta de veghe „la umbra Bisericii Domneşti!”
                                                 Ruginoasa 2014


           Comitetul de Iniţiativă :

Preşedinte:
Jurist Moraru Ionel
Vicepreşedinţi:
1. Preot Olariu Nicuşor
2. Axinia Cristina Ioana
3. Profesor Postolache Rodica
   
Membri onorifici:
1. Economist Nechifor Dănut
2. Preot Pavel Pavel
3. Preot Novac Gheorghe
4. Preot Andrei Sergiu Adrian
5. Preot Fuiorea Novac Neculai
6. Profesor Angheluta Petronela
7. Invăţător Lupu Mihai
8. Profesor Fuiorea Novac Simona
9. Profesor Dodu Irina

 

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO Locurile din Iaşi unde istoria se trăieşte la prezent. Monumentele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni ţin vii amintirile lui Cuza şi ale familiei Sturdza

Două clădiri importante pentru istoria românilor îşi duc veacul, cuminţi, departe de gălăgia urbană şi îmbulzeala de la oraş. Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa şi Castelul Sturza de la Miclăuşeni sunt printre cele mai importante monumente istorice ale judeţului Iaşi, prezentate în campania Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România. 

Povestea palatului blestemat al lui Cuza FOTO

Reşedinţa domnitorului de la Ruginoasa, Iaşi, ascunde drame care i-au avut în prim-plan pe mari boieri şi oameni politici din secolul al XIX-lea. Conacul a fost restaurat şi va putea fi vizitat de la anul.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite