Iaşi

articolul anterior articolul urmator

Fotografii pe film în era digitală. Eduard Anton, artist: „Am învățat să accept micile defecte care dau caracter imaginii“

1
28 Nov 2021 18:08:28
Autor: Alina Batcu
Horaţiu Mălăele, pozat de Eduard Anton Sursa arhiva personală
Horaţiu Mălăele, pozat de Eduard Anton Sursa arhiva personală

Eduard Anton face fotografii pe film ca atunci când el nici nu era născut. Foloseşte aparate vechi, din vremea bunicilor – şi îşi investeşte în ele timpul şi dăruirea. Practic, asta îl diferenţiază – agilitatea de a apăsa declanşatorul la timp, în lumina potrivită, cu o pasiune rar întâlnită în zilele noastre.

Declanşatorul a fost apăsat la timp, iar emoţia de pe scena Operei Naţionale Române din Iaşi a fost surprinsă la momentul potrivit. Drept dovadă stă fotografia alb-negru cu Horaţiu Mălăele la Serile Filmului Românesc, ediţia a 12-a. Magia pe film a fost făcută de Eduard Anton (29 de ani), din Iaşi. Deşi nu era singurul fotograf din sală, tânărul a surprins emoţia altfel: în fotografii pe film. 
 
GALERIE FOTO CU FOTOGRAFIILE LUI EDUARD ANTON 
 
În era în care fotografiile apar instant în galeria din telefon, Eduard anunţă că a developat rola. Tânărul este absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu“ (UNAGE) din Iaşi, iar în prezent se numără printre puţinii fotografi din ţară care mai folosesc aparate cu film. 
 
A studiat Grafică Publicitară, la UNAGE, dar bucuria de a face fotografii a fost mai mare decât ce avea să-i ofere specializarea pe care a urmat-o la facultate – ar fi fost un artist indiferent de drumul pe care l-ar fi ales în viaţă. 
 
„Încă din clasa a III-a mi-am descoperit talentul la desen. Desenam cam tot ce vedeam, lucru de care m-am ţinut până în facultate. Abia atunci mi-am dezvoltat viziunea artistică şi am descoperit arta în adevăratul sens al cuvântului“, îşi aminteşte Eduard Anton. 
 

Digitalul a fost primul

În lumea lui Eduard, digitalul a fost primul, pentru că aşa a descoperit că iubeşte arta de a fotografia. Prima dată a folosit un aparat foto DSLR, atât de normal în secolul al XXI-lea.
 
„Când am pus mâna pe DSLR, am spus: «Wow, ce experienţă!». Încet, încet mi-am achiziţionat câte un obiectiv, câte un stativ. Nu am mai insistat aşa mult pe partea asta de grafică, de desen. Microbul fotografiei a venit abia cu achiziţionarea primului aparat, un DSLR“, mărturiseşte Eduard Anton pentru „Weekend Adevărul“. 
 
Când vorbim de evoluţia fotografiei, mergem de la film la senzor. Pentru Eduard, însă, direcţia este inversă: de la senzor la film. Nu a renunţat de tot la fotografiile moderne, cu aparate digitale, dar s-a îndrăgostit de emoţia surprinsă pe film. Acum se fac multe miliarde de fotografii pe an, dar până acum două secole nu se făcuse niciuna.
 
Un inventator francez, pe nume Nicéphore Niépce, a realizat prima fotografie care, privită după standardele de astăzi, este foarte neclară, iar timpul de expunere a fost uriaş: opt ore. Însă acela a fost punctul de plecare spre fotografia de astăzi. Eduard Anton se întoarce acum spre acele vremuri şi le duce mai departe, ca o bogăţie a istoriei omenirii. 
 
 
Eduard Anton FOTO Arhiva personală

De la aparat la bibelou

Am zice că a crescut făcând fotografii pe film, dar realitatea este alta. Puţin peste un an a trecut de când Eduard Anton a pus mâna pe primele aparate vechi din colecţia lui. Le-a luat pe post de bibelouri, fără să se gândească ce bucurii poate surprinde cu ele.
 
„În urmă cu un an şi ceva, am intrat în posesia unui mic lot de aparate vechi. Le-am achiziţionat pe post de bibelouri, de la un magazin de antichităţi. Arătau fain, dar nu ştiam dacă funcţionează. Am făcut apoi un pic de research şi am descoperit că multe dintre ele funcţionează. Atunci m-am întrebat cum ar fi să încerc – mai ales că pe digital era destul de simplu, apăsam câteva butoane şi gata fotografia“, povesteşte fotograful. 
 
Aşa a început totul: din dorinţa de a colecţiona ceva ce părea că nu mai face parte din lumea actuală, dar care surprinde emoţia de astăzi altfel. De atunci a urmat o învăţare continuă. Tânărul spune că a fost şi încă este un autodidact în ceea ce priveşte fotografia. „Pe partea de fotografie, sunt mai mult autodidact. Am făcut câteva cursuri, dar nu au fost cine ştie ce“. 
 

Defectele care dau frumuseţe

Fotografia analog l-a învăţat pe ieşeanul în vârstă de 29 de ani că cel mai important este fotograful, nu aparatul. O altă lecţie importantă este să se bucure de accidentele fericite cu care se confruntă din momentul în care instalează filmul şi până când îl scoate din tancul de developare.
 
„Graţie fotografiei pe film am învăţat să accept micile defecte care apar şi să dau caracter imaginii, cum ar fi granulaţia mai pronunţată, zgârieturile negativului, aspectul circular al bokeh-ului (n.r. – efectul de fundal blurat) cauzat de anumite obiective, zone de light leaks sau, cum ar spune regretatul Bob Ross, «happy accidents» (n.r. – accidente fericite)“, explică Eduard Anton pentru „Weekend Adevărul“, când îşi pregăteşte aparatul analog pentru a-mi face o fotografie. 
 
 
Astăzi, fotografia pe film este mult mai scumpă decât fotografia digitală. E ca un vin bun – greu de obţinut, cu o istorie în spate, dar atât de apreciat la masa oricui. Costurile sunt cu atât mai mari cu cât, în prezent, cel puţin în ţara noastră, sunt nişte probleme cu stocurile de film. Astfel, preţurile încep să explodeze.
 
Aceasta este o altă lecţie pe care a primit-o Eduard fotografiind pe film: să fie mai chibzuit în procesul de realizare a unei imagini. „Pot să spun că am învăţat mult mai multe lucruri fotografiind pe film. De exemplu, să fiu mai chibzuit. Mă refer la aspectele care ţin de subiect, lumină şi compoziţie. Deoarece fiecare cadru tras costă bani“, spune el. 
 
Vrea să facă portrete, pentru că aceasta este direcţia în care a ales să meargă cu fotografia pe film. „Încerc să fotografiez doar portrete pe film. Am zis că e banal să fotografiez clădiri. Şi am zis să încerc cu portrete“. 
 
A început cu portretele cunoscuţilor. Apoi a venit provocarea de a-i convinge pe necunoscuţi să se aşeze în faţa aparatului vechi şi să-i zâmbească.
 
„Majoritatea au fost destul de deschişi. Le cer un contact şi fotografiile le trimit apoi. O parte sunt cam nerăbdători. Tot le spun că mai durează până ajung să termin rola şi să developez filmul“, spune Eduard Anton. Un avantaj al fotografiei analog faţă de cea digitală este posibilitatea scanării negativului la rezoluţii asemănătoare sau chiar peste rezoluţia unui senzor digital. 
Pot să spun că am învăţat mult mai multe lucruri fotografiind pe film. De exemplu, să fiu mai chibzuit. Mă refer la aspectele care ţin de subiect, lumină şi compoziţie. Deoarece fiecare cadru tras costă bani.

Actorii, în fotografii pe film

După zâmbetele oamenilor necunoscuţi de pe stradă, pe filmul din aparatul lui Eduard au zâmbit mari actori români. Primul mare eveniment la care a participat Eduard Anton în calitate de fotograf pe film a fost Festivalul Serile Filmului Românesc, ediţia a 12-a, care s-a desfăşurat la Iaşi în perioada 11-15 august 2021.
 
Horaţiu Mălăele, Dorel Vişan, Cristian Şofron, Laurenţiu Damian, Irina Margareta Nistor şi Andrei Giurgia, directorul festivalului, s-au întors în timp, în faţa aparatului analog. 
 
Preferata tânărului ieşean este fotografia cu actorul Horaţiu Mălăele pe scena Operei Naţionale Române din Iaşi.
 
„Îmi place mult fotografia cu Horaţiu Mălăele pe scenă. E şi reprezentativă pentru dânsul, dar a fost şi o provocare pentru mine, cu acea lumină artificială. Iniţial, când am developat fotografia, am crezut că am stricat cadrul. Abia când am scanat-o, la editare, am reuşit să scot detaliile. Le sunt recunoscător lui Andrei Giurgia, întregii echipe a festivalului, dar şi Clubului foto Iaşi că mi-au dat şansa să fotografiez câţiva dintre marii actori ai cinematografiei din România“, afirmă artistul. 
 
Horaţiu Mălăele, la Serile Filmului Românesc  FOTO Eduard Anton

Recuperarea unor imagini din trecut prinse în aparatul foto

De la momentul apăsării declanşatorului şi până la developarea fotografiei de pe film, inclusiv trecerea acesteia în format digital, e nevoie de multă răbdare. Nici îndemânarea nu poate să lipsească. Mai ales că orice mică greşeală poate duce la pierderea fotografiei. 
 
Eduard Anton ne explică, exact ca un expert în domeniu, faptul că pentru developarea filmului foto este nevoie de multă pregătire, întrucât procesul poate dura de la şapte minute până la o oră. Nu e de mirare că ştie toţi termenii din domeniu, mai ales că are performanţe remarcabile. 
 
„Am reuşit să developez o rolă de film pe format mediu, expirată din anii ’60, pe care am găsit-o într-unul dintre aparatele achiziţionate. Timpul de developare a fost de o oră, într-un procedeu ce se numeşte semi stand, adică filmul este lăsat la developat, iar în timpul acesta este agitat doar o singură dată la 30 de minute, timp de 10 secunde. Tot ce am reuşit să salvez au fost doar trei cadre ce conţineau un portret al unui domn şi două încercări de selfie“, explică fotograful. 
 

Aptitudini de mecanic

Un bun fotograf pe film ştie să se plieze pe nevoile şi pe cerinţele aparatului său. Aşa cum chiar Eduard Anton recunoaşte, nu e de ajuns să ai talent la alegerea subiectului, încadrare şi stabilirea luminii potrivite, ci trebuie să fii şi un bun meşter. Un fel de medic al aparatelor analog, care pot veni la pachet cu nenumărate provocări. 
 
„Am deprins şi câteva cunoştinţe de mecanică, deoarece am reuşit să readuc unele aparate din colecţie în stare perfectă de funcţionare. Am învăţat să fiu mai creativ şi să găsesc soluţii pentru a lucra şi a mă folosi de limitările aparatului foto. Poţi face fotografii excelente şi cu un minim de echipament sau de dotări. 
 
Am reuşit să transform şi câteva aparate pliabile cu burduf – din stadiul de point and shoot, unde trebuie să ghiceşti focalizarea şi încadrarea – în aparate de tip reflex, prin deschiderea obturatorului şi adăugarea unei mici foi de calc pe post de ecran de focalizare“, explică fotograful cât de mult contează să îţi cunoşti echipamentul. 
 
Când se gândeşte la viitorul lui, tânărul ieşean spune că ştie sigur ce-şi doreşte: să urmeze drumul fotografiei, cu tot ce presupune această artă.
 
„Mi-aş dori să am şansa să pot lucra în domeniu: de la vânzarea de aparatură foto până la service-ul echipamentului digital, cât şi analog. Mi-ar plăcea chiar să îmi pot deschide propriul studio foto, care să conţină şi un laborator, şi un service“. 
 

Filmul alb-negru vs filmul color

Tot Eduard ne învaţă că filmul alb-negru este prietenos când vine vorba de greşeli, în comparaţie cu filmele color.
 
„Lamele diafragmei trebuie să fie curate şi să nu opună rezistenţă la schimbarea valorilor, iar celor care vor să-şi developeze negativele, le recomand să înceapă folosind filmul alb-negru, deoarece este mult mai prietenos când vine vorba de greşeli. Chiar dacă ai greşit expunerea, o poţi remedia destul de uşor în timpul developării prin variaţii de agitaţie a filmului în tancul de developare. Cu o agitaţie mai puţină se obţine un contrast mai mic, iar cu o agitaţie mai mare, un contrast mai puternic“, explică fotograful ieşean Eduard Anton. 
 
Discuţia se încheie cu Eduard apăsând pe declanşatorul aparatului analog cu care a venit la interviu. 
 

Sfaturi pentru visători

În final, fotograful Eduard Anton are şi câteva sfaturi pentru cei care vor să intre în lumea fotografiei pe film.
 
„Celor care vor să se apuce de fotografia pe film le recomand să înceapă cu un aparat de tip SLR cu expometru alimentat de baterii, deoarece sunt aparate care au expometre pe bază de seleniu, care în timp nu mai afişează corect expunerea“, sfătuieşte ieşeanul. 
 
După alegerea aparatului, kitul este cel mai important: „Recomand cumpărarea unui kit special ce conţine: tancul de developare cu o spiră, termometru pentru măsurarea temperaturii substanţelor, vase gradate pentru măsurarea diluţiilor, cameră obscură pliabilă, mai precis un sac light sealed pentru încărcarea filmului pe spiră, iar ulterior pus în tancul de developare – filmul comercializat în zilele noastre este de tip panchromatic, care nu poate fi expus în lumină roşie –, substanţele de developare – doar revelator şi fixator (pentru filmul alb-negru), stoparea se face doar cu apă în cazul revelatorului rodinal“ 
 
Există şi câteva secrete în lumea fotografiei pe film, de la timpii de expunere, până la contrastul obţinut prin agitaţie. „E important să verifice dacă aparatul îşi face timpii de expunere corect prin armarea şi declanşarea la diferiţi timpi, începând de la bulb B până la cel mai mare interval. Obiectivul trebuie să fie curat, fără urme de praf în interior şi fără fungus pe elementele din sticlă“, recomandă Eduard Anton, artistul fotografiei pe film.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Schnauzer Berger
30.11.2021, 22:57:36

Emotia developarii a sute de metri de film, febra in spatele aparatului de marit!

-1 (1 vot)
Modifică Setările