INTERVIU Psihiatru, despre problemele cu somnul: „Multe persoane ajuns la spital în ultimă fază, când insomnia este foarte gravă“

Dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru la Institutul „Socola” Iaşi FOTO Arhivă

Şase persoane ajuns zilnic la spital din cauza unei tulburări de somn. Cei mai mulţi dintre pacienţi refuză să apeleze la un psihiatru până când insomnia se acutizează şi oboseala preia controlul asupra corpului.

Doctorul Andreea Nester, medic specialist psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, tratează în fiecare zi pacienţii cu probleme de somn şi spune că, deşi această tulburare este cu adevărat o problemă, nu există încă o deschidere către psihiatru în această situaţie, cei mai mulţi dintre cei care ajung la spital vin împinşi de împrejurări.

Adevărul: Putem considera insomnia o tulburare?

Andreea Nester: Insomnia este o boală, o tulburare a somnului. Există trei tipuri de insomnii: de adormire, de menţinere şi terminare. Asta înseamnă că un pacient poate adormi mai greu, adică somnul survine în mai mult de 40 de minute, poate adormi, dar se trezeşte în mod repetat pe parcursul nopţii sau, din contră, adoarme bine, îşi aprofundează somnul, dar se trezeşte pe la 3-4 şi rămâne treaz până dimineaţa devreme. Cea din urmă este denumită insomnie terminală şi este un semn patognomonic specific pentru pacienţii care au depresii.

Când ne dăm seama că insomnia devine o problemă şi este nevoie de tratament medical?

Insomnia poate fi temporară şi poate să apară după un zbor intercontinental, când schimbi fusul orar. E firesc să ai dificultăţi de adomire când te întorci în ţară. De asemenea, poate să apară după o perioadă mai stresantă, după un deces, după schimbarea locului de muncă, după emigrarea într-o ţară străină. Sunt multe astfel de cauze, care ar putea duce la o insomnie temporară, însă dacă toate aceste simptome se aprofundează şi devin persistente, dacă te simţi somnolent pe parcursul zilei şi simţi o nevoie imperioasă de a adormi atunci te confrunţi cu o insomnie cronică. Acela este momentul în care trebuie să ceri ajutorul unui medic psihiatru, pentru că el ştie cum se tratează insomnia.

Tratamentul indicat cel mai frecvent este medicamentos?

Depinde de gradul de severitate. Sunt insomnii uşoare şi altele mai grave. Cele din urmă într-adevăr necesită internare în spital şi tratament, în schimb pentru cele uşoare trebuie să adoptăm nişte reguli de igienă a somnului, un program strict de culcare şi de trezire. În fiecare seară trebuie să ne culcăm la aceeaşi oră şi ne trezim a doua zi la aceeaşi oră. Astfel, pur şi simplu ne antrenăm bioritmul interior. Pe lângă acest program strict de culcare şi trezire, camera în care dormim trebuie să fie bine aerisită, să aibă o temperatură în jur de 19-20 de grade, patul trebuie să fie confortabil, să nu existe surse de lumină intense, de zgomote. Ideal ar fi ca în dormitor să nu avem televizor şi nici gadgeturi, precum telefonul mobil, pentru că prin lumina lor albastră ele suprimă secreţia de melatonină. De asemenea, ideal ar fi ca înainte de culcare să evităm mesele copioase, să nu consumăm alcool şi să nu consumăm cafea după ora 14.00. Dacă nici după ce urmăm aceşti paşi nu reuşim să combatem insomnia, putem recurge la tehnici de relaxare şi putem adăuga tratament medicamentos care se alege după tipul insomniei. Sunt medicamente noi, fără sau cu puţine efecte adverse, dacă sunt alese corect şi consumate pe o perioadă limitată de timp.

Nu puţini sunt cei care cred că tratamentele medicamentoase pentru reglarea somnului dau dependenţă. Cum stau lucrurile în realitate?

Din punctul meu de vedere este o premisă falsă, pentru că dacă vin la psihiatru, este ales un tratament adecvat tipului de insomnie, o corectăm, după care uşor, în decurs de o lună jumătate-două renunţă la aceste medicamente. Din păcate, foarte mulţi pacienţi în loc să vină la medicul psihiatru se duc la cel de familie, care dintr-o obişnuinţă le recomandă Xanax. Acesta este un medicament anxiolitic, nu este un medicament hipnoinductor, adică un medicament care induce somnul. Xanaxul este conceput special pentru stările de panică, de teamă nejustificată, pe când hipnoinductoarele, medicamentele care induc somnul, sunt special concepute pentru a corecta ciclurile somnului. Atunci cel mai bine e să vină la medicul psihiatru şi să ia un medicament corect. Persoanele asigurate pot face asta cu un bilet de trimitere, dar se pot adresa în privat şi oricărui psihiatru din judeţ şi primesc asistenţă şi tratament de specialitate.

Putem trata insomnia fără a ne ocupa şi de cauza din spatele ei?

Insomniile pot avea multimple cauze, inclusiv o boală organică, a trupului. Vă puteţi imagina că atunci când avem o banală durere de dinţi nu putem dormi prea bine şi nici n-am fost prea fericiţi. De asemenea, o boală de reflux gastro-esofagian, un accident vascular, un astm bronşic, toate aceste boli organice uneori nu ne lasă să dormim. De asemenea şi boli psihice precum demenţa, depresia, tulburările anxioase sau tulburarea bipolară, şi ele sunt însoţite de insomnii. Am cuprins aici insomniile secundare, date de o boală organică, însă insomnia poate fi şi primară şi aici factorul cauzal este stresul, în principiu. E vorba de acest bioritm alert al vieţii, de zilele pe care le trăim, care ne afectează calitatea somnului. Grijile de peste zi ne superficializează somnul.

Cum ne afectează lipsa de somn organismul?

Sunt multiple efecte, mai ales de ordin psihic. Dacă încercăm să ne amintim fiecare cum ne-am simţit atunci când nu am dormit, vom ajunge la concluzia că eram mai iritabili, un pic mai nervoşi, existau tulburări de atenţie, parcă memoria ne juca feste, parcă emoţinal vorbind aveam un slab control al impulsurilor. Aveam o calitate scăzută a vieţii. Sunt multiple efecte pe care privarea de somn le poate avea asupra organismului şi practic orice persoană poate dezvolta o tulburare de somn. Din punctul meu de vedere, nu cred că putem să atribuim insomnia unei anumite vârste. Sunt foarte mulţi bătrâni care vin şi ne cer ajutorul, dar am văzut şi foarte mulţi tineri care muncesc foarte mult şi nu se pot odihni.

Câte ore ar trebui să dormim în mod normal?

Ideal ar fi să dormim cam 7-8 ore, dar pe lângă cantitatea somnului, foarte importantă este şi calitatea lui pentru că putem dormi şi 10 ore, dar să fie un somn superficial, iar a doua zi dimineaţă să nu simţim senzaţia de odihnă. Mintea limpede şi senzaţia de odihnă de dimineaţă, ele sunt premisele unui somn de o calitate superioară, care ne confirmă dacă somnul a fost de calitate sau nu.

Din ce aţi observat, pacienţii vin la spital când tulburarea se acutizează sau unii se adresează mai repede?

În ambulatoriul spitalului se prinzintă şi persoane care au insomnii mai uşoare, moderate, dar ca să vină la Spitalul de Psihiatrie spre internare de obicei o fac „obligaţi” de împrejurări. Nu există din punctul acesta de vedere o deschidere către psihiatrie şi către psihiatru şi lumea nu prea înţelege că aceste tulburări trebuie să fie tratate de un specialist şi ajung aici cam în ultima fază, atunci când insomnia este foarte gravă. De asta ne şi ia un pic mai mult timp să readucem lucrurile la starea lor iniţială în unele cazuri. Ideal ar fi să tratăm insomnia de la primele ei semne, dar de obicei pacienţii recurg la alte medicamente, unele pe bază de plante. Cei mai mulţi pacienţi pe care îi am sub supraveghere aşa au ajuns la psihiatru, după ce au luat un anume medicament din plante, dar care nu au funcţionat. Apoi ajuns la psihiatru şi găsesc rezolvare, iar aceste tulburări chiar au soluţii.

Câţi pacienţi cu tulburare de somn aveţi în medie?

La nivelul Institutului de Psihiatrie „Socola” avem în jur de 2.000 de pacienţi în fiecare an, iar asta înseamnă o medie de şase pacienţi pe zi care vin pentru a tratat această tulburare.

Citiţi şi:

O bătrână aproape îngheţată a fost găsită pe stradă la Iaşi doar în capot şi papuci de casă. „Prezenta semne ale demenţei“