Istoria cinematografiei româneşti. Film nominalizat pentru Oscar turnat la Iaşi, la Castelul sturzeştilor de la Miclăuşeni
0
Unul dintre cele mai frumoase monumente de patrimoniu din judeţul Iaşi s-a transformat în urmă cu zece ani în platou de filmare pentru o peliculă românească aleasă să concureze la Premiile Oscar. Pelicula, aşteptată la vremea respectivă cu mare interes, s-a dovedit un mare rateu.
La sfârşitul anului 2003, oamenii din preajma localităţii ieşene Miclăuşeni au constatat cu surprindere că sunt "năpădiţi" de celebrităţi ale cinematografiei româneşti, în frunte cu Sergiu Nicolaescu, Maia Morgenstern, Imola Kézdi, Dan Bittman, Gheorghe Dinică, Valentin Teodosiu, Ioana Moldovan sau Vlad Zamfirescu.
Cu toţii veniseră să ia parte la filmările filmului "Orient Express", peliculă gândită de celebrul regizor Sergiu Nicolaescu. Acesta a considerat că frumosul Castel Miclăuşeni, intrat de puţin timp la vremea respectivă, în administrarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, reprezintă platoul ideal de filmare pentru pelicula inspirată de romanul "Prinţul", scris în 1944 de Tudor Teodorescu-Branişte, dar a cărui acţiune era plasată în intervalul 1911-1935.
Filmul, în jurul căruia s-au ţesut la vremea respectivă aşteptări uriaşe din partea criticii de specialitate, a transpus cinematografic povestea prinţului Andrei Morudzi. Acesta a dus la Paris şi Monte Carlo o viaţă desfrânată, pierzând întreaga avere a familiei din pricina călătoriilor, a jocurilor de noroc, a femeilor şi a petrecerilor.
Mare parte din acţiunea filmului se petrece însă la castelul din România al prinţului, unde acesta s-a retras în sărăcie şi solitudine la bătrâneţe, alături de valet (interpretat de Gheorghe Dinică) şi de cei trei cai ai săi.
Orient Express-ul, trenul care făcea legătura între Istambul şi Paris, trece prin mijlocul moşiei sale şi reprezintă pentru prinţ o legătură cu amintirile din tinereţe.
Sergiu Nicolaescu a considerat că domeniul sturzeştilor din localitatea Miclăuşeni reprezintă decorul ideal pentru filmări şi a semnat un contract cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. "E destul de necunoscut castelul de la Miclăuşeni, ca arhitectură, între castelele româneşti şi eu zic că e un loc care ne face cinste. E o mănăstire minunată, lucrurile sunt extraordinare şi dovedesc existenţa unei culturi deosebite. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a înţeles foarte bine necesitatea noastră şi a acceptat să filmăm la Miclăuşeni", a declarat la vremea respectivă Sergiu Nicolaescu, cel care a şi interpretat, de altfel, rolul principal, al prinţului Morudzi.
Castelul Sturdza de la Miclăuşeni (foto sus) a servit ca decor pentru Castelul de la Moruzeni, vreme de câteva luni. Unele scene de interior au fost filmate la Muzeul Naţional Cotroceni, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Muzeul Militar Naţional. Scenele de la Monte Carlo au fost filmate pe faleza de la Constanţa.
"Orient Express" a avut premiera în septembrie 2004 şi a fost cel vizionat film românesc din acel an.
"Orient Express" a fost desemnat drept nominalizarea României la preselecţia pentru Premiul Oscar, la categoria „cel mai bun film străin” (2005). Concursul a fost organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei, iar la această selecţie au participat cinci uniuni şi asociaţii de creatori şi profesionişti printre care Uniunea Cineaştilor, UARF, UPFAR (Uniunea Producătorilor) şi Asociaţia Cineaştilor.
Printr-un comunicat din 11 octombrie 2004, Asociaţia Cineaştilor din România (printre fondatorii căreia figurau Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Hanno Hofer, Valentin Hotea ş.a.) a protestat faţă de această alegere, considerând că filmul nu avea nici un fel de performanţe internaţionale, iar asociaţiile de cineaşti care l-au votat au dat dovadă de slugărnicie şi de imoralitate.
De altfel, pelicula n-a trecut de preselecţia oficială pentru Premiile Oscar. A mai fost trimis ulterior la alte şase festivaluri de film internaţionale, de unde nu s-a întors cu niciun premiu.
Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci şi a considerat filmul ca o operă a unui „meseriaş epuizat, care se îndărătniceşte să creadă în chemarea sa, la o vârstă când tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă şi kitsch”.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
