Iaşi

articolul anterior articolul urmator

Legendele din spatele jocului de şah. Cine a inventat, de fapt, cel mai răspândit joc al minţii

1
24 Feb 2016 06:13:08
Autor: Ionuţ Benea
Una dintre cele mai vechi reprezentări ale jocului de şah FOTO Adevărul
Una dintre cele mai vechi reprezentări ale jocului de şah FOTO Adevărul

Şahul este considerat cel mai popular joc al minţii din lume, însă originea exactă a sa nu a putut fi stabilită, cu exactitate, până acum. Mai multe ţări s-au autointitulat inventatoarele jocului, însă multitudinea izvoarelor istorice despre acest joc face imposibilă o astfel de atribuire.

Cele mai multe legende scrise sau orale despre jocul de şah plasează apariţia acestui joc undeva în zona fostelor imperii asiatice. India, China sau Persia sunt fostele imperii pe teritoriul cîrora s-au găsit dovezi cu privire la jocul de şah. Cea mai des întâlnită variantă atunci când vine vorba de originea şahului este cea potrivit căreia jocul ar fi apărut în India, în a doua jumătate a secolului VI. Indienii îl numea „chatarunga”, cuvânt de origine sanscrită ce înseamna patru „anga”, adică unităţi. La acel joc participau patru adversari, fiecare având câte opt piese: elefanţi, cai, care de luptă şi soldaţi.  

Ulterior, jocul ar fi fost preluat, în secolul VII, de perşi, sub numele de shahtranj. Din acest cuvânt a evoluat, în timpul, şi denumirea actuală a celui mai răspândit joc al minţii de pe Glob. În limba persoană, „Shah” înseamnă rege, iar „Shah mat” însemna neajutorat. Jocul s-a răspândit ulterior şi în China şi a ajuns în Europa după ce islamicii au cucerit Persia. În Europa a devenit popular încă din perioada medievală, mai ales în casele aristrocraţilor. În secolul XV, jocul a ajuns la regulile de bază cunoscute şi astăzi, pentru ca abia în secolul XIX să fie organizate primele competiţii internaţionale.

Legenda boabelor de grâu

O veche legendă indiană spune că inventatorului jocului de şah ar fi Sissa ben Dahir, căruia i-a fost oferită de către regele indian Shirham o recompensă, la alegere, drept răsplată pentru minunata invenţie.


“Maiestate, nu vreau cine ştie ce bogaţii lumeşti, daţi-mi doar un bob de grâu pentru prima pătrăţică a tablei de şah, două boabe pentru a doua, 4 boabe pentru a treia, 8 pentru a patra pătrăţică… şi tot aşa, până ce toate cele 64 de pătrate ale tablei vor fi acoperite de grâu. Regele, mirat şi încântat că i se cere atât de puţin, a bătut din palme şi a poruncit să i se aducă un sac de grâu, pentru a îndeplini cererea vicleanului matematician. Dar, spre mirarea regelui, sacul s-a terminat repede, iar tabla nu era nici pe sfert acoperită. La fel s-a întâmplat şi cu sacii care au fost aduşi pe urmă, au fost goliţi tot mai repede. Şi într-adevăr, abia atunci şi-a dat seama regele că Sissa ben Dahir i-a cerut un număr neînchipuit de mare de boabe de grâu, rezultatul progresiei geometrice” - fragment din Legenda şahului.

Controverse există şi cu privire la cei mai mari jucători de şah din toate timpurile. Supremaţia este împărţită în lumea şahului între rusul Gary Kasparov şi americanul Bobby Fischer. Cel mai cunoscut jucător de şah din România este Elisabeta Polihroniade, cea care a trecut în nefiinţă recent.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Mihai Ion
24.02.2016, 13:56:21

Am calculat (aproximativ si cu multe rotunjiri in jos) ca Sahul trebuia sa plateasca, doar pentru ultimul patrat de pe tabla, productia mondiala pe vreo 1.500 de ani (la nivelul productiei actuale de aprox 730 milioane de tone in 2014). Din nefericire pentru iubitorii sahului acesta nu a avut prea mult succes in China si in mai toata asia orientala datorita existentei unui joc cu mult mai vechi, si mai puternic (mai simplu ca reguli dar mult mai profund si rafinat) denumit weiqi in China sau Go in Japonia, care din fericire (de data asta) pentru aceiasi iubitori ai sahului, a patruns in occident (europa si america) abia de vreo 100 de ani. Aici exista o cifra cu adevarat ametitoare (si tot fara nicio legatura cu jocul in sine): numarul total de aranjamente ale pieselor pe tabla (si inca fara a considera si capturi) nici macar nu poate fi comparat nu numai cu numarul total al atomilor din universul nostru cunoscut dar nici macar cu numarul de atomi dintr-un numar de universuri cati atomi are al nostru. Asta cu toate ca poate fi scris cu doar patru caractere aritmetice: 361! (361 factorial). Eu il estimasem pe la 1x10 la puterea 200 (tot cu multe rotunjiri in jos) dar se pare ca a fost si calculat cu mai multa precizie pe la 1x10 la puterea 700. Ametitor, nu?

+1 (1 vot)
Modifică Setările