Microbiolog, despre COVID-19: „Oprirea circulaţiei virusului va fi consecinţa imunizării majorităţii celor receptivi“

Profesori specialişti de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi au răspuns într-un interviu publicat pe site-ul instituţiei de învăţământ mai multor întrebări legate de noul coronavirus.

Noul coronavirus ridică multe semne de întrebare atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În acest context, într-un interviu publicat pe site-ul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, cadre didactice de la instituţia de învăţământ superior medical au răspuns la întrebări relevante legate de noul coronavirus.

Prof. univ. dr. Luminiţa Smaranda Iancu, titular şi coordonator al Direcţiei de studiu Microbiologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, prorector Studii postuniversitare şi formare profesională continuă şi medic şef al Centrului Regional de Sănătate Publică din Iaşi, a spus în cadrul interviului că gripa sezonieră nu se poate diferenţia clinic de coronavirus.

News UMF Iaşi:  Care sunt principalele diferenţe între COVID 19 şi gripa sezonieră?

Prof. univ. dr. Luminiţa Smaranda Iancu: Sunt virusuri diferite, care însă se transmit similar. SARS-Cov2, agentul etiologic al COVID-19 (co- Coronavirus, VI- virus, D-disease, 19- 2019) este un virus nou, cu cel mai mare genom ARN, care determină o infecţie de regulă uşoară, însă la vârstnici, bolnavi cronici, fumători, ca şi la alte grupe de risc, poate determina forme severe, cu deces. Clinic (febră, tuse uscată, disfagie) NU se pot diferenţia, singurul diagnostic este cel prin biologie moleculară (RT-PCR).

Care sunt etapele cercetării şi dezvoltării unui vaccin?

Foarte repede, după izolarea virusului pe culturi de celule, genomul a fost secvenţiat, identificându-se regiunea care codifică pentru structurile implicate în ataşare (RBD- receptor binding domain), care este şi imunogenă, şi faţă de care gazda imunocompetentă dezvoltă anticorpi. Studii avansate, folosind modelul obţinerii vaccinului mARN anti-virus Ebola, au fost iniţiate cu succes (ex. în SUA, unde deja vaccinul se află în faza 1 de testare, pe un lot restrâns de voluntari sau în Canada).

Pentru obţinerea unui vaccin anti SARS-Cov 2 s-au mobilizat echipe de cercetători din întreaga lume, fiind alocate fonduri impresionante. Temporizarea introducerii pe piaţă, care poate însemna între 12 şi 18 luni, este legată de obligativitatea parcurgerii tuturor etapelor necesare pentru verificarea eficienţei şi mai ales a siguranţei acestor noi vaccinuri.

Conform unui studiu publicat pe 11 martie, realizat de o echipă de cercetători de la National Institute of Allergy and  Infectious Diseases (National Institutes of Health, Hamilton, MT, USA), Universitatea Princeton şi Universitatea din California, Los Angeles, cu finanţare de la guvernul SUA şi Fundaţia Naţională a Ştiinţei, noul coronavirus poate trăi în aer trei ore şi pe unele suprafeţe până la două-trei zile (4 ore pe cupru, 24 de ore pe carton, 2-3 zile pe plastic si inox). Luând în considerare aceste descoperiri, care sunt scenariile posibile pentru următoarele luni?

Studiile privind supravieţuirea SARS-Cov 2 pe suprafeţele contaminate sunt foarte diverse, rezultatele fiind diferite, deoarece în aceste testări se pot utiliza tulpini diferite de virus, în condiţii şi concentraţii diferite. Cert este că în condiţii de umiditate şi temperaturi joase, vehiculat prin secreţii respiratorii, virusul poate persista de la câteva ore, la mai multe zile, motiv pentru care decontaminarea periodică, riguroasă a suprafeţelor pe care le atingem este la fel de importantă ca spălatul pe mâini. Unele surse de contaminare, deşi frecvent utilizate (telefon mobil, tastatura PC, etc.) sunt ignorate, motiv pentru care, la serviciu şi acasă, trebuie să trecem în revistă toate suprafeţele pe care le atingem şi să le decontaminăm periodic cu soluţii dezinfectante.

Poate fi oprită răspândirea virusului în acest moment?

Nu, nu poate fi oprită, ci doar încetinită, prin respectarea măsurilor indicate de autorităţi. Oprirea circulaţiei virusului va fi consecinţa imunizării (pe cale natural sau artificală) a majorităţii celor receptivi. Sistarea cursurilor, pentru orice nivel de învăţământ, devine inutilă dacă părinţii şi tinerii înţeleg prin această măsură că pot merge în spaţii de recreere (cluburi, mall-uri etc.), unde riscul contaminării, prin venirea în contact cu persoane din foarte multe colectivităţi, este mai mare, comparativ cu comunitatea şcolară sau universitară.

Cum se manifestă virusul în organism?

În principiu, ca orice virus transmis pe cale respiratorie (nu neapărat prin picăturile de secreţii care plutesc pentru scurt timp în aer, ci prin mâna contaminată care atinge faţa), dar care are ca sediu principal de ataşare (primul pas în iniţierea infecţiei), receptori (enzima de conversie a angiotensinei 2, o metalopeptidază, numită ACE II ) care se află la nivelul alveolelor pulmonare (şi nu numai), de unde şi incubaţia mai lungă (de regulă, cel mult 14 zile, cu o medie de 7 zile) şi riscul de a se transmite prin aerosoli, inclusiv în spital, prin manevre medicale care-i generează. În gripă, unde incubaţia este de 3-4 zile, aceasta se explică prin prezenţa receptorilor la nivelul orofaringelui.

Pentru a continua răspunsul la întrebare, trebuie să precizăm că după etapa iniţială (ataşare), virusul are nevoie de intervenţia unei enzime a gazdei pentru a iniţia infecţia. Ulterior sediul principal al replicării este plămânul, care practic cedează în urma replicări masive a virusului.

Dificultatea stopării circulaţiei acestui nou Coronavirus pleacă şi de la posibilitatea transmiterii, anterior debutului clinic (când persoana infectată este în perioada de incubaţie) şi de la asimptomatici, care sunt imposibil de detectat clinic. Aici intervin ancheta epidemiologică şi diagnosticul de laborator, care depind de onestitatea şi corectitudinea celui chestionat, respectiv de capacitatea laboratorului. Reamintesc că algoritmul de diagnostic pleacă de la recoltarea adecvată a produsului patologic (secreţii naso-faringine, în principal), la etapele de prelucrare a probei, extracţie şi amplificarea genomului prin reverstranscriere, care pot ţine şi de sensibilitatea şi specificitatea testelor. Trusele comercializate în prezent au performanţe remarcabile, putând genera, în procente foarte mici, atât rezultate fals pozitive, cât şi fals negative.

Care este tratamentul la ora actuală (atât pentru cazurile „usoare”, cât şi pentru cele grave)?

Nu există un tratament etiologic autorizat în prezent. Formele uşoare primesc tratament simptomatic (antipiretice), iar formele severe presupun respiraţie asistată şi terapie de susţinere a funcţiei respiratorii. S-au încercat diverse formule terapeutice, inclusiv cu clorochină sau antivirale anti-HIV, dar nu există unanim acceptată nicio asociere anti-microbiană eficientă faţă de acest nou coronavirus.

Întregul interviu poate fi citit aici.