Iaşi

articolul anterior articolul urmator

Oamenii din prima linie a vieţii publice care au dat mâna cu Securitatea la Iaşi

0
27 Feb 2013 11:00:13
Autor: Cezar Pădurariu
Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, a semnat angajament cu Securitatea sub pseudonimul "Mihai" FOTO Adevărul
Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, a semnat angajament cu Securitatea sub pseudonimul "Mihai" FOTO Adevărul

În dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii apar zeci de persoane importante în trecutul ante şi postdecembrist al Iaşiului, dar foarte puţine dintre acestea au avut tăria să recunoască colaborarea cu temuta instituţie de represiune.

Cel mai cunoscut semnatar al unui angajament de colaborare cu fosta Securitate este actualul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita. Edilul apare în scriptele CNSAS în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe emise de CNSAS, primarul ieşean a fost recrutat în tinereţe pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti. Verdictul CNSAS a venit ca urmare a unei sesizări depuse în mai 2008.

„Domnul Nichita Gheorghe este titular al dosarului fond reţea nr. R 1688. Domnia sa a fost recrutat pentru «supravegherea informativă a studenţilor români din anul 2 de la Facultatea de Hidrotehnică», se arată în verdictul CNSAS din 2009.

A semnat Angajament preluând numele conspirativ de colaborator «Mihai»“, se arată în adeverinţa CNSAS. Edilul ieşean a susţinut că nu a ascuns niciodată public intenţia din tinereţe de a se angaja la Securitate, dar a precizat, în acelaşi timp, că nu a fost informator.

„Mi-am depus dosarul pentru ofiţeri de Securitate. Mi s-a spus că s-ar putea să nu mă accepte din cauza familiei mele. În anul doi de facultate am fost întrebat dacă nu vreau un post la Securitate. Am semnat, dar nu mai ştiam ce semnez, că e angajament. Abia ulterior am aflat că sunt în producţie“, s-a apărat primarul Iaşiului. 

Adeverinţa mai atestă, în final, că „domnului Nichita Gheorghe nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”.

Potrivit documentului, Nichita a rămas în structurile Securităţii până în 1983, dar „a fost abandonat pentru că informativ nu a reuşit să se facă prea util. A fost reinstruit de ofiţer, dar se pare că nu prea are calităţi informative, deoarece posibilităţi are“, se arată în înscrisul citat de CNSAS.

Fostul director al TVR Iaşi, Vasile Arhire, a semnat cu pseudonimul "Dan"

Tot în 2009, CNSAS a confirmat la pachet alte trei personalităţi ale Iaşiului cu dosare de colaborare la fosta Securitate. Este vorba despre fostul director al Muzeului Literaturii Române, scriitorul Lucian Vasiliu, de fostul subprefect al Iaşiului, Vasile Eţcu, şi de fostul director, până de curând, al TVR Iaşi, Vasile Arhire.

Adeverinţele făcute publice în 2009 de CNSAS stabilesc că cei trei au dosare, dar că nu pot fi acuzaţi că au fost colaboratori ai Securităţii.

Vasiliu a afirmat atunci că publicarea documentului este o intoxicare, iar cei care au făcut acest lucru sunt iresponsabili. „Eu l-am solicitat din 2005 să-mi spună dacă am sau nu dosar la Securitate, iar din mai, acelaşi an, nu am mai primit niciun semn de la ei“, a spus Lucian Vasiliu.

În adeverinţa emisă de CNSAS pe 26 octombrie se face menţiune despre un dosar pe numele lui Vasiliu, care ar fi fost distrus pe 22 decembrie 1989. În documentul intitulat „Proces Verbal“, datat 11.03.1991, ofiţerii au consemnat: „am constatat lipsa următoarelor dosare: ... 18. Nume şi prenume Vasiliu Lucian; Categoria: Inf [ormator]“.

O altă adeverinţă a fost emisă pe numele fostului subprefect de Iaşi, Vasile Eţcu, care în perioada comunismului ar fi avut numele de cod „Ivănescu“. „Mi se pare aberant să spună că nu ai făcut nimic şi să te arate lumea ca şi când ai fi făcut ceva“, a spus Vasile Eţcu. Conform CNSAS, fostul subprefect „a semnat Angajament, având numele conspirativ Ivănescu“.

Actualul director al TVR Iaşi, Vasile Arhire, care apare în scriptele Securităţii cu pseudonimul "Dan", are şi el o adeverinţă prin care este absolvit de orice colaborare cu Securitatea. Direcţia de Specialitate din cadrul CNSAS nu a găsit nicio informaţie transmisă de Arhire. Deşi s-a încercat racolarea, „Domnia sa a fost abandonat din reţeaua informativă la data de 16.02.1979 deoarece «nu mai are posibilităţi informative şi nu mai corespunde scopului propus, în rezolvarea unor sarcini pe linia muncii de securitate»“, se arată în adeverinţa publicată.

Oamenii Securităţii puşi să împartă legea la Iaşi

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat în 2010 că Petru Ciobtariu, judecător la Curtea de Apel Iaşi, a fost colaborator al Securităţii. CNSAS a susţinut în acţiunea depusă la instanţă că judecătorul a fost în perioada 1982-1984 colaborator, în 1984-1989 informator şi persoană de sprijin în 1989.

Judecătorul Petru Ciubotariu: „Este problema mea ce voi face. Nu mai discutăm acest aspect“, a replicat  magistratul ieşean după verdict, întrebat dacă va ataca decizia Curţii de Apel Iaşi la instanţa superioară.

De altfel, Petru Ciubotariu a pierdut procesul cu CNSAS. Magistraţii bucureşteni au constatat că ieşeanul a colaborat cu Securitatea, la capătul unei acţiuni în instanţă începute în 2008.

Judecătorul ieşean ar fi dat note informative sub numele conspirativ „Spirache“.  El ar fi fost recrutat în 1980, când nu era judecător şi ar fi dat note „în scopul supravegherii informative a elementelor suspecte“ privind stările de spirit ale cetăţenilor“ şi aspecte din viaţa privată“ ale localnicilor din satul natal Drăguşeni.

În acţiunea depusă la instanţă se menţionează că Petru Ciubotariu ar fi avut o „contribuţie bună“ şi că a dat 10 note informative cu „valoare efectivă“, primind acordul „să fie menţinut în reţeaua informativă“. Într-una din notele informative, judecătorul s-ar fi referit la „starea de spirit a membrilor cooperativei din cadrul CAP Drăguşeni“, care ar fi fost nemulţumiţi de faptul că nu şi-au primit banii la timp.

Tot în 2010, Mircea Borş, procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, a scăpat de verdictul de colaborator al Securităţii. Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă acţiunea CNSAS. Potrivit CNSAS, magistratul ar fi semnat un angajament în 1985, când era învăţător, şi a preluat numele conspirativ „Rebeca“. El şi-ar fi turnat vecinii din comuna vasluiană Laza, care lucrau la CAP, dar şi pe cei de la şcoală.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările