Omul care îngrijeşte de o jumătate de veac ceasul din turnul Palatului Culturii din Iaşi
0
Pentru Ion Cristea, Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi este a doua casă. El este singurul care poartă grija imensei maşinării, încă din 1977, şi singura lui apăsare este că nu găseşte pe nimeni căruia să îi predea ştafeta.
Ion Cristea ne primeşte în Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi ca la el acasă. Nu e de mirare, mai ales că dă ora exactă, la înălţimi, în inima Iaşiului, din 1977, chiar înainte de cutremur.
Originar din judeţul Bacău, licenţiat în Drept şi Istorie, bărbatul şi-a petrecut toată viaţa în spatele cadranelor de ceas, aplecat deasupra unui ceas de mână.
„Am crezut că aş putea eu să rezolv ceva, dar exact după ce am terminat Dreptul am văzut că aşa, de unul singur, nu poţi face nimic“, ne mărturiseşte bărbatul.
Dacă ne referim la cel mai de preţ ceas de care are grijă acum, putem spune, fără îndoială, că stă ascuns în spatele cadranelor mari ale imensei maşinării – la înălţimi, în Capitala Moldovei, cu Hora Unirii mereu pe fundal.
Ion Cristea mărturiseşte, pentru „Weekend Adevărul“, că maşinăriile care dau ora exactă l-au fascinat încă din primii ani ai vieţii: „Avea tata nişte ceasuri de buzunar mari, frumoase. Îmi amintesc că încă nu eram la şcoală şi mă tot uitam la ele şi mă tot întrebam cum funcţionează. În liceu am început să repar ceasuri. Am căutat cărţi şi oameni care să mă înveţe. Apoi, în timpul facultăţii, am reparat ceasuri împreună cu un prieten de-ai mei, care apoi a plecat în America. Locuieşte acolo şi şi-a deschis un mare atelier cu şi pentru ceasuri“.
Din ’77 pentru totdeauna
Copil de suflet îi este, însă, ceasul din Turnul Palatului Culturii din Iaşi, pe care îl cunoaşte în cele mai mici detalii.
„Este un ceas mecanic, ca urmare este supus la foarte multe variaţii de temperatură, fiind din metal. Se dilată, se contractă, iar piesele fac ca el să meargă mai repede sau să rămână în urmă“, ne explică Ion Cristea.
Întregul sistem al ceasului se întinde pe trei etaje – asta înseamnă că are o lungime de aproape 25 de metri, cântăreşte câteva tone şi are sute de piese.
FOTO Alina Batcu
„Ceasul este cu carillon, asta înseamnă a cânta din clopote. Deci, avem opt clopote sus, în camera următoare. Fiecare clopot este o notă muzicală. Dacă avem opt, putem cânta orice vrem noi“, ne explică bărbatul, arătând spre scările care duc în ultima cameră de sus, din Palatul Culturii.
Clopotele sunt, practic, la 50 de metri sub acoperişul impunătoarei clădiri. Explicaţia continuă cu detalii despre clopote, ştifturi, roţi dinţate şi alte detalii pe care ceasornicarul Cristea ni le prezintă cu grijă.
Pe fundal se aude maşinăria care aminteşte de Unirea Principatelor de la 1859 – este imensă, dar sunetul pe care îl scoate pare realizat cu cele mai delicate instrumente.
Bijuteria din turn nu are moştenitori
Ceasul este ca un copil de care trebuie să ai grijă în cele mai mici detalii, să nu o ia pe drumul greşit: înainte sau după ora fixă. Asta ştie să facă expertul Ion Cristea. Are însă un mare regret: nu are pe mâinile cui lăsa bijuteria pe care o îngrijeşte de-o viaţă. În prezent, doar el mai ştie să aibă grijă de imensa maşinărie.
„Desfiinţarea învăţământului profesional a fost cea mai mare crimă. Acum culegem cu toţii roadele: nu mai găsim electricieni, de exemplu. Au venit, dar nu ştiu ce şi cum. Ce să facă, dacă nu au noţiunile elementare? Aici nu e chiar simplu. Nu ştiu ce e o roată dinţată...“, spune, cu tristeţe, ceasornicarul.
FOTO Alina Batcu
Bărbatul a încercat de mai multe ori să strângă în jurul său tineri care să poată fura meserie de la el, însă spune resemnat că „noua generaţie are alte priorităţi“.
El este, în prezent, una dintre puţinele persoane care sunt atestate ca expert în mecanică fină şi orologerie. „Sunt expert restaurări metale şi expert mecanică fină şi orologerie. Sunt printre puţinii din ţară care au şi expertiză în acest domeniu“.
Preşedintele şi roţile dinţate
De-a lungul timpului, ceasul din turnul Palatului Culturii a suferit mai multe modificări. A fost creat chiar şi un mecanism prin care întreg sistemul să poată fi controlat electronic.
„Împreună cu şeful Catedrei de Automatizări şi Calculatoare, Florin Pantelimonescu, am reuşit să creăm un dispozitiv care face ca un ceas din acesta mecanic să fie controlat electronic. Deci, de un fel de calculator. Dacă o ia puţin înainte ceasul, calculatorul îl face să rămână puţin în urmă“, ne explică bărbatul.
FOTO Alina Batcu
În Turnul Palatului Culturii din Iaşi a urcat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a fost uimit de acest mecanism care controlează maşinăria.
„Cel mai entuziasmat a fost preşedintele Iohannis. I-am zis că vreau să îi prezint ceasul şi mi-a spus că nu, pentru că el cunoaşte ceasul, tatăl său a fost ceasornicar. Atunci am decis să îi arăt acest dispozitiv. A rămas foarte surprins. A spus: «Cât am fost la Sibiu, i-am rugat ca măcar un singur ceas din Sibiu să meargă la ora exactă». Mi-a spus cum au încercat şi nu au reuşit. Şi i-am explicat eu cum s-a făcut ca ceasul acesta să poată să meargă la ora exactă. Se uitau ceilalţi şi nu pricepeau cum se entuziasmează preşedintele la nişte axe şi nişte roţi dinţate“, ne povesteşte, râzând, Ion Cristea.
Hora Unirii de la Iaşi răsună în toată lumea
Melodia care răsună din turnul cu ceas al palatului ieşean are o rezonanţă specială pentru români. Imensul ceas din inima Iaşiului redă, la fiecare oră fixă, melodia „Hora Unirii“, compusă de Alexandru Flechtenmacher, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, ce marchează în mod simbolic Unirea Principatelor de la 1859.
Reprezentanţii Palatului Culturii din Iaşi spun că, iniţial, „Hora Unirii“ se auzea pe o rază până la doi kilometri în jurul Palatului, iar în anii ’60 era transmisă, prin unde radio şi un sistem de difuzoare, în câteva puncte importante din oraş.
Acum, când imensul ceas de la Iaşi dă ora exactă, „Hora Unirii“ se aude peste tot în lume. „Conf. univ. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică din Iaşi, şi expertul Ion Cristea, restaurator în cadrul Centrului de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, au realizat o instalaţie capabilă să capteze şi să distribuie, prin intermediul internetului, sunetele originale emise de clopotele ceasului din Turn“, explică reprezentanţii Palatului Culturii.
FOTO Alina Batcu
Mai exact, instalaţia este montată în zona clopotelor, de unde sunt redate, la calitate superioară, sunetele emise de ansamblul de opt clopote, acţionat de mecanismul ceasului din turn, atât la ora exactă, când „ceasul cântă“, cât şi la trecerea fiecărui sfert de oră. „Românii nu prea înţeleg, din păcate, mare lucru, deocamdată, din ce înseamnă «Hora Unirii». Acum, că am pus-o pe internet, se aude şi aici, şi la Chişinău, şi la New York. Să audă toţi românii care-s împrăştiaţi prin lume“.
Viaţa printre ceasuri i-a oferit lui Ion Cristea o nouă perspectivă asupra timpului. „În legătură cu timpul, sunt o mulţime de definiţii, dar am găsit o chestie deosebită. Cea mai bună definiţie este aceea că timpul este sămânţa Universului“.
Vă recomandăm să citiţi şi:
INTERVIU Actriţa Rodica Mandache: „Cred că aş fi fost repetentă în orice altă meserie”
Se încarcă comentariile...
