Percheziţii în comunităţile ţigăneşti din Iaşi, dar şi la Ministerul Fondurilor Europene, într-un dosar de fraudare a unor fonduri europene

Mai multe percheziţii au fost organizate astăzi de procurorii DIICOT în municipiul Bucureşti, dar şi în judeţele Iaşi şi Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală şi obţinere pe nedrept a unor fonduri europene. În Iaşi, descinderile au avut loc în comunităţile de romi de la Ciurea.

Potrivit reprezentanţilor DIICOT, în dimineaţa zilei de luni au fost organizate un număr de 37 de percheziţii la domiciliile mai multor persoane suspectate că au pus pe picioare un grup infracţional organizat. Anchetatorii au menţionat că acuzaţiile din acest dosar sunt de evaziune fiscală,  spălare de bani, folosirea si prezentarea de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, fals in înscrisuri sub semnătura privata şi  uz de fals.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2010-2014, pe teritoriul Romaniei (zona Bucuresti-Ilfov si Moldova)  a acţionat un grup infractional organizat ce functiona pe paliere, cu structura piramidala, fiecare membru având atribuţii clare si precis determinate şi care acţiona coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscala, spălare de bani, înşelăciune, obţinerea frauduloasa de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătura privata, uz de fals”, au preciyat procurorii DIICOT. 

La această grupare  au aderat mai multe persoane, din medii diferite care s-au specializat fiecare având atribuţii clar determinate. Printre persoanele care au intrat în grupare se numără şi mai multe persoane din comunitatea de romi de la Ciurea, judeţul Iaşi. 

Procurorii au mai arătat că reţeaua îşi desfăşura activitatea în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscala (prin înfiinţarea si utilizarea de societăţi comerciale in scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, societăţi care erau trecute pe numele unor persoane modeste material si cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova si din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate in fapt de către membri grupării, activităţi subscrise în special obţinerii de resurse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bunuri şi servicii către societăţi comerciale controlate de diverse structuri infracţionale) spălare de bani (prin preluarea de sume de bani cash de la diverşi „clienţi", depunerea acestora în conturi bancare, aparţinând firmelor controlate de către acesta, urmată de repunerea acestora la dispoziţia „clienţilor”) înşelăciune (fraudarea unor instituţii bancare, prin contractarea de diferite tipuri de credite in baza unor acte falsificate si nerambursarea acestora) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (prin obţinerea in mod fraudulos, in baza unor acte falsificate de fonduri financiare nerambursabile in cadrul diferitelor programe de finanţare) fals in înscrisuri sub semnătura privată (prin falsificarea documentelor necesare înfiinţării si utilizării societăţilor comerciale si a operaţiunilor comerciale si financiare aferente) si uz de fals (prin folosirea documentelor falsificate in scopul producerii de consecinţe juridice).

Numărul acestor societati comerciale tip ”fantomă”, care au fost înfiinţate nu in scopul de desfăsura activitaţi legale, potrivit obiectului de activitate, ci doar pentru a fi fololsite ca simple instrumente in atingerea obiectivului major si anume obtinerea de resurse financiare ilicite, este foarte mare, depăşind 100 de astfel de entitaţi, au ai arătat reprezentanţii DIICOT. 

“Motivatia reală a infiinţării unui numar atat de mare de firme a constat atat in extinderea posibilitaţilor de a desfaşura activitati criminale in cat mai multe si mai variate domenii, dar si in crearea unui ”hăţiş” juridic si economic care sa fie foarte greu de desluşit de catre organele judiciare si fiscale in cazul deconspirării activitatilor ilegale sau in cazul controalelor efectuate de catre organele fiscale. De asemenea,există suspiciuni că activitatea a membrilor grupării infracţionale a îmbrăcat forme transfrontaliere întrucât pentru a-si asigura produsul infracţional, liderul gruparii a infiinţat societăţi comerciale si in alte state europene (Austria) sau societăţi off shore”, au mai precizat autorităţile. 

Acestea au conchis arătând că prejudiciu s-ar ridica la aproximativ 27 de milioane de euro. 100 de persoane urmează a fi conduse la sediul DIICOT Bucureţti în acest caz.