„Praf de stele“ produs în laboratorul unei facultăţi de fizică din România. La ce ajută: explicaţia specialiştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO UAIC Iaşi
FOTO UAIC Iaşi

Praful de stele a fost produs într-un laborator al Facultăţii de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În laboratorul Facultăţii de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi se produc săptămânal câteva miligrame de praf interstelar artificial. Echipa de cercetători, formată din profesori şi studenţi, a obţinut o serie de „fulgi” de praf similari particulelor din spaţiu, din regiuni unde nu acţionează gravitaţia.

Metoda de producere a prafului şi textura acestora reprezintă o premieră mondială, spun reprezentanţii universităţii, pentru că, deşi de-a lungul timpului au mai fost obţinut în laborator produse de carbon asemănătoare prafului stelar, acestea erau create fie la temperaturi foarte înalte, fie la presiuni scăzute, pe când de la UAIC au fost obţinute la temperatură şi presiune obişnuită. De asemenea, dacă până acum „fulgii” de praf erau ordonaţi, asemenea unui fir subţire, de această dată aceştia sunt „haotice şi impredictibili ca organizare tridimensională”, spun  cercetătorii. Instalaţiile cu ajutorul cărora a fost produs praful au fost construite tot în cadrul UAIC, cu piese româneşti.


Ionuţ Topală, coordonatorul studiului FOTO UAIC

Ionut Topala

„Practic plecăm de la două gaze obişnuite, butan şi heliu, care introduse într-o regiune de câmp electric foarte intens, formează o plasmă. Acest mediu funcţionează ca o foarfecă ce taie moleculele de gaz în bucăţi. Când fragmentele se recombină, apar aceste particule de praf şi o parte din moleculele-mamă de butan se transformă  în solid”, a precizat lect. dr. Valentin Pohoaţă, membru al echipei de cercetare, într-o comunicare a UAIC.

Praful va permite specialiştilor să înţeleagă mai bine cum evoluează materia spaţială şi cum reacţionează sub influenţa radiaţiilor şi a cometelor, susţine lect. dr. Ionuţ Topală, coordonatorul studiului. În spaţiu, cele câteva miligrame de praf spaţial ar avea nevoie de câteva sute de ani pentru a se forma. Studiul face parte din proiectul Sinteza analogilor de praf interstelar, finanţat de Agenţia Spaţială Română (ROSA), prin programul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată. Rezultatul cercetării a fost publicat în luna decembrie, în revista de astrofizică Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, editată de Oxford University Press.

Echipa de cercetători a fost alcătuită din trei cadre didactice ale Facultăţii de Fizică (Ionuţ Topală, Silvia-Alina Chiper, Valentin Pohoaţă), două studente masterande (Delia Ciubotar, Bianca Cristiana Hodoroabă), un student doctorand (Ioana Cristina Gerber), un tehnician (Toma Mihai) şi un cercetător CERNESIM (Ilarion Mihăilă).


FOTO UAIC
Pentru că multe dintre expediţiile spaţiale au avut ca obiect de studiul praful interplanetar, cercetătorii ieşeni speră ca produsele care iau naştere în laboratoarele ieşene să poată fi de folos în planificarea viitoarelor misiuni spaţiale.

echipa cercetare

Citiţi şi:

Nanoparticulele care curăţă apa în câteva minute, descoperite după ani de cercetare la Iaşi. Care este procedeul de tratare

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite