Procesul în care judecătoarea Camelia Acrâşmăriţei este acuzată de conflict de interese şi fals s-a terminat

Curtea de Apel Galaţi a rămas în pronunţare în dosarul în care judecătoarea suspendată Camelia Acrâşmăriţei a fost trimisă în judecată pentru conflict de interese şi fals în declaraţii

Magistraţii gălăţeni au stabilit data pronunţării pe 25 aprilie, atunci când Camelia Acrâşmăriţei ar putea fi condamnată sau achitată.

Magistratul ieşean a fost acuzată că a judecat un dosar al omului de afaceri Ioan Zapodeanu, deşi încheiase o tranzacţie cu acesta."Inculpata Acrâşmăriţei Camelia-Alexandrina, în calitate de judecător, a pronunţat o sentinţă civilă prin care l-a avantajat pe Z.I.P. (pârât într-o cauză) în detrimentul reclamantei (căreia i-a respins acţiunea), în sensul că a menţinut valabilitatea efectelor contractelor de vânzare - cumpărare prin care Z.I.P. a achiziţionat de la reclamantă, contra unor sume apreciate drept derizorii, drepturile succesorale pe deplin realizabile asupra a 3.800 ha de pădure (contra sumei de 300.000 lei), precum şi drepturile succesorale asupra unor terenuri şi construcţii din Municipiul Iaşi (contra sumei de 100.000 lei)", se precizează într-un comunicat al Parchetului General.

Procurorii susţin că, deşi Camelia Acrâşmăriţei a judeca un dosar în care parte era Zapodeanu, acest lucru nu ar fi împiedicat-o să încheie o tranzacţie cu latifundiarul ieşean."În schimbul soluţiei pronunţate în favoarea lui Z.I.P., inculpata a primit de la acesta (în timpul soluţionării cauzei, respectiv, în cursul anului 2007) suma de 210.000 euro, drept preţ al vânzării dreptului succesoral al acesteia asupra unui teren agricol neretrocedat, în suprafaţă de 50 de ha, situat pe raza unei comune din judeţul Olt (n.r. Slătioara) , inculpata aflându-se, astfel,  în situaţia unui conflict de interese", precizează procurorii. .

Anchetatorii susţin că în cadrul procesului în care omul de afaceri era pârât, judecătoarea a respins în două rânduri cererile acestuia de a se efectua o contraexpertiză în cauză. Însă după încheierea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, în prima încheiere de şedinţă pronunţată pe 4 septembrie 2007, judecătoarea a încuviinţat efectuarea unei noi expertize.

Potrivit rechizitoriului, în martie 2008 Acrâşmăriţei şi-a completat declaraţia de avere şi ar fi consemnat nereal că cei 210.000 de euro au provenit dintr-o" înţelegere" încehiată, în 2006, cu o altă persoană "prin care i-a înstrăinat acestuia din urmă, cota succesorală".