Iaşi

articolul anterior articolul urmator

Top 10 cuvinte folosite greşit în scriere şi în vorbire. De ce nu este corect să spunem „genoflexiune“, „fregvent“, „delicvent“

3
12 Feb 2017 04:15:31
Autor: Iulia Ciuhu
FOTO Arhiva
FOTO Arhiva

Un profesor de limbă română a făcut pentru „Adevărul“ un top al cuvintelor folosite incorect atât în scris, cât şi vorbire. Specialistul subliniază că termenii utilizaţi incorect în limba română devin în timp uzuali din cauză că sunt folosiţi frecvent în varianta greşită.

Profesorul de limbă română Carmen Berindei, fost cadru didactic la Colegiul „Emil Racoviţă” din Iaşi, a enumerat pentru „Adevărul” zece cuvinte care sunt folosite incorect, în scris şi în vorbire.
 
Potrivit profesorului, cuvintele utilizate greşit din necunoaşterea normelor limbii devin în timp mai cunoscute decât forma lor corectă. 
 
1. „Genuchi, genuche, genunche, gerunchi” - forme incorecte întâlnite în limbajul curent pentru termenul „genunchi”.  Singura formă literară este „genunchi” care provine din latinescul genunculum. 
 
2. „Genoflexiune” - formă eronată folosită pentru termenul de „genuflexiune”. Greşeala se explică prin alăturarea prefixului „geno”, care înseamnă rasă, dar care nu are nicio legătură cu cuvântul „genuflexiune”. Termentul corect este format din rădăcina termenului „genunchi”, „genu -”.
 
3. „Delicvent” - formă incorectă a termenului „delincvent” care se foloseşte din cauza confuziei potrivit căreia cuvântul provine de la „delict”.
 
4. „Ştinţă” - formă incorectă a cuvântului „ştiinţă”, care înseamnă cunoaştere sau ansamblu de cunoştinţe. 
 
5. „Fregvent, segvenţă” - forme incorecte ale termenilor „frecvent”, „secvenţă”, greşeli care apar pe fondul consoană sonoră „v” care modifică şi consoana surdă „c”. 
 
6. „Secment” - formă incorectă a termenului „segment”, care provine din latinescul „segmentum” şi care nu are legătură cu „a secţiona”, aşa cum este asociat.
 
7. „Substantivul lighean folosit în forma libean este o hipercorectitudine întâlnită şi în prezent”, a arătat profesorul.
 
8. „Repercursiune” - formă incorectă a termenului „repercusiune”, cu sensul de urmare, consecinţă.
 
9. „Greşală” - formă eronată a termenului „greşeală”, cuvânt format din radicalul „greş-” şi sufixul „-eală”.
 
10. „Raiat” - formă eronată a termenului „reiat”, care înseamnă tip de material. 
 
Citeşte şi:
 
Top 10 cuvinte şi expresii din limba română folosite incorect. De ce nu „luăm la cunoştinţă“ şi ce înseamnă de fapt „locaţie“
 
Top 10 pleonasme în limba română. De ce sunt incorecte formulările „limuzină de lux“ sau „camera notarilor publici“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Milos Ratulea
12.02.2017, 15:43:45

Cred ca nu ar fi rau sa explicati si folosirea lui *ca si* ; cand si cum trebuie folosit . Exemplu : Cutarescu * ca si * profesor a predat gramatica . Nu este mai simolu si mai corect sa spunem : Profesorul Cutarescu a predat gramatica ??

Balamuc
12.02.2017, 23:05:00

Pe "profesor" o cheama Carmen Berindei, deci inteleg ca e vorba de o doamna. Poate ne explicati atunci si de ce se spune "profesor" cand e vorba de o femeie, si nu "profesoara". De cand se zice "doamna profesor"? Adica substantivul profesor nu mai are gen? Si am mai vazut asta si in alte cazuri cum ar fi "jurnalistul Iulia Ciuhu", sau "reporterul" sau "ministrul", "directorul", "doctorul", etc. Nu mai exista "doctorita" in limba romana?

Lica Mosu
13.02.2017, 06:57:07

@ BalamuC ! Toate profesiile care la aparitia lor au fost ,,exclusivitatea" barbatilor (ministru, profesor, inginer, doctor) se folosest doar ,,la masculin" - cand este vorba de ,,titlu" (doamna ,,ministru" ) si nu de persoana - (o doctorita, o inginera...) !

Modifică Setările