Profesorul de limbă română Carmen Berindei, fost cadru didactic la Colegiul „Emil Racoviţă” din Iaşi, a enumerat pentru „Adevărul” zece cuvinte care sunt folosite incorect, în scris şi în vorbire.
Potrivit profesorului, cuvintele utilizate greşit din necunoaşterea normelor limbii devin în timp mai cunoscute decât forma lor corectă.
1. „Genuchi, genuche, genunche, gerunchi” - forme incorecte întâlnite în limbajul curent pentru termenul „genunchi”. Singura formă literară este „genunchi” care provine din latinescul genunculum.
2. „Genoflexiune” - formă eronată folosită pentru termenul de „genuflexiune”. Greşeala se explică prin alăturarea prefixului „geno”, care înseamnă rasă, dar care nu are nicio legătură cu cuvântul „genuflexiune”. Termentul corect este format din rădăcina termenului „genunchi”, „genu -”.
3. „Delicvent” - formă incorectă a termenului „delincvent” care se foloseşte din cauza confuziei potrivit căreia cuvântul provine de la „delict”.
4. „Ştinţă” - formă incorectă a cuvântului „ştiinţă”, care înseamnă cunoaştere sau ansamblu de cunoştinţe.
5. „Fregvent, segvenţă” - forme incorecte ale termenilor „frecvent”, „secvenţă”, greşeli care apar pe fondul consoană sonoră „v” care modifică şi consoana surdă „c”.
6. „Secment” - formă incorectă a termenului „segment”, care provine din latinescul „segmentum” şi care nu are legătură cu „a secţiona”, aşa cum este asociat.
7. „Substantivul lighean folosit în forma libean este o hipercorectitudine întâlnită şi în prezent”, a arătat profesorul.
8. „Repercursiune” - formă incorectă a termenului „repercusiune”, cu sensul de urmare, consecinţă.
9. „Greşală” - formă eronată a termenului „greşeală”, cuvânt format din radicalul „greş-” şi sufixul „-eală”.
10. „Raiat” - formă eronată a termenului „reiat”, care înseamnă tip de material.
Citeşte şi:
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
3 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Cred ca nu ar fi rau sa explicati si folosirea lui *ca si* ; cand si cum trebuie folosit . Exemplu : Cutarescu * ca si * profesor a predat gramatica . Nu este mai simolu si mai corect sa spunem : Profesorul Cutarescu a predat gramatica ??
Pe "profesor" o cheama Carmen Berindei, deci inteleg ca e vorba de o doamna. Poate ne explicati atunci si de ce se spune "profesor" cand e vorba de o femeie, si nu "profesoara". De cand se zice "doamna profesor"? Adica substantivul profesor nu mai are gen? Si am mai vazut asta si in alte cazuri cum ar fi "jurnalistul Iulia Ciuhu", sau "reporterul" sau "ministrul", "directorul", "doctorul", etc. Nu mai exista "doctorita" in limba romana?
@ BalamuC ! Toate profesiile care la aparitia lor au fost ,,exclusivitatea" barbatilor (ministru, profesor, inginer, doctor) se folosest doar ,,la masculin" - cand este vorba de ,,titlu" (doamna ,,ministru" ) si nu de persoana - (o doctorita, o inginera...) !