VIDEO Când se pregătesc turtele cu julfă. Semnificaţia aparte a acestui desert special pregătit în casele românilor
0
În judeţele din Moldova, Naşterea Domnului nu are acelaşi farmec dacă în prealabil nu sunt pregătite şi servite turtele de Crăciun, cunoscute în unele zone şi ca „Pelincile Domnului“ sau „Scutecele Domnului“.
În ultima săptămână din Postul Crăciunului, pe lângă pregătirea bucatelor pentru masa de Sărbători se coc şi turtele pentru un desert special, care e servit în ajunul Naşterii Domnului. Turtele cu julfă, denumite şi Turte de Crăciun, dar şi „Pelincile Domnului“ ori „Scutecele Domnului“ se coc cu câteva zile înainte de Ajun dintr-un aluat făcut doar cu apă, sare şi făină.
„Această turtă este realizată din aluat nedospit, spre deosebire de copturile rituale din zilele Crăciunului, precum colaci şi cozonac. Turtele sugerează austeritatea şi aşteptarea sărbătorii Crăciunului”, explică etnograful Ovidiu Focşa, din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.
Potrivit etnografului: „Turta cu julfă este mai mult decât un desert, este alimentul care consacră masa ceremonială din Ajunul Crăciunului, care este una din post. Se face foarte greu. În primul rând, turtele se coc cu câteva zile înainte şi trebuie lăsate să se usuce foarte bine. Crema se făcea din cânepă, o plantă foarte importantă în tradiţia populară, vorbim despre cannabis sativa, dar astăzi a fost înlocuită cu miez de nucă pisat. Iese ca o prăjitură gustoasă“.
Cei care păstrează tradiţia spun că pentru o turtă se folosesc până la 25 de foi de aluat însiropate cu apă îndulcită cu miere sau cu zahăr. În ziua de Ajun, foile acestea se umplu cu julfă, care este o compoziţie de seminţe de cânepă pisată şi fiartă. Pentru că este greu de găsit cânepa, gospodinele o înlocuiesc cu nucă pisată.
* Sursa video viziteazaneamt.ro
„Pentru că se face atât de greu este o formă de asumare a gospodinei, pentru că, în trecut, femeia pregătea această turtă şi tot ce ţinea de alimentaţia rituală de Crăciun şi Anul Nou. Practic, era o asumare a chinului Maicii Domnului şi a condiţiilor austere în care a născut pe pruncul Iisus. Aşa cum la Paşti se pictează ouă şi se cheamă «ouă muncite» sau «necăjite», şi îşi asumă patimile Mântuitorului, în cazul de faţă îşi asumă chinurile unei naşteri. În modul acesta, gospodinele îşi aduc un aport culinar“, explică etnograful Ovidiu Focşa.
Tradiţia se mai păstreaz în zonele izolate, în satele din Botoşani, Neamţ şi Bucovina, dar şi în Basarabia. „Se mai cheamă şi «Pelincile Domnului» şi asta se leagă de legenda cum că Maica Domnului îşi căuta loc să nască şi aveam nevoie de scutece pentru Mântuitorul Hristos şi de aici această denumire“, completează etnograful ieşean.
Citeşte şi:
FOTO Imagini inedite cu alaiurile de sărbători care au colindat pe străzile Iaşiului
Se încarcă comentariile...
