Afaceri pe credit

Soţii Carţiş au semnat contractul de finanţare pentru proiect pe 29 septembrie 2017 iar apoi, în octombrie acelaşi, au contractat şi un credit de la o bancă implicată în programul naţional.

„Eu m-am dus la bancă, pentru că nu aveam fonduri personale. Le-am arătat contractul de finanţare pe care l-am semnat la Cluj, creditul a fost aprobat şi de Fondul naţional de garantare al statului şi de Fondul Român de Contragarantare, pentru că beneficiază de garanţii de stat. Cei 44.000 euro urmau să fie recuperaţi de bancă, într-o singură tranşă, de la stat, după ce depuneam dosarul cu achiziţiile spre decontare“, povesteşte Şerban Carţiş.

Orădeanul a făcut achziţiile necesare în cadrul proiectului în trei tranşe, toate aşa cum cerea procedura, spune el. A făcut licitaţii, selecţii de ofertă, angajări, a cumpărat toată aparatura de care avea nevoie, iar la final înainte de termenul prevăzut de lege, în toamna anului trecut, a pregătit dosarul pentru decontare la Agenţia pentru IMM Cluj.

Căsuţa lăsată nebifată

După o lună, fără ca până atunci să li se ceară vreo informaţie măcar, soţii Carţiş au fost anunţaţi că li s-a refuzat ajutorul de stat pentru că au uitat să bifeze o căsuţă în dosarul depus la Registrul Comerţului pentru înregistrarea firmei.

„Este vorba despre e o chestiune formală, trebuia să fie autorizat codul CAEN pentru spaţiul în care urma să se desfăşoare activitatea. Adică dacă se va desfăşura la sediul social al firmei sau la punctul de lucru. Nu mi s-a reproşat vreo fraudă. Am făcut angajări, am plătit salarii, am făcut achiziţii, era clar că firma e activă şi funcţionează. Iar ei nu plătesc pentru că am uitat o bifă?“, se plânge orădeanul.
Deşi au purtat o serie de corespondenţe, atât cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, cât şi cu Agenţia pentru IMM Cluj, răspunsul a fost tot în defavoarea lor. Ca atare, au rămas cu un credit de 44.000 euro, pentru care banca i-a anunţat că fie îl returnează integral, într-o singură tranşă, fie vor fi executaţi silit. „Ei nu ţin cont că în spatele acestor proiecte sunt oameni, familii. S-au spălat pe mâini, iar eu risc să fiu executat silit“, spune Carţiş.

Cazuri similare în judeţ

Orădeanul şi-a angajat un avocat care a demarat deja procedurile pentru a da statul în judecată. „Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie tocmai stimularea înfiinţării şi dezvoltării intreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă. Or prin respingerea cererii de rambursare s-a denaturat tocmai acest scop“, a explicat Simona Paşcu, avocata familiei (foto jos).

Cazul soţilor Carţiş nu e singular. În aceeaşi situaţie sunt cel puţin doi antreprenori din judeţ. Doctoriţa Florentina Banu din municipiul Beiuş avea un proiect pentru un mic cabinet de cardiologie, iar orădeanul Adrian Precup, care ar fi vrut să-şi facă o instalaţie pentru îmbutelierea apei de izvor, a raportat şi el probleme cu înregistrarea dosarului.