Mărţişorul kitsch ia locul tradiţiei pe tarabele comercianților din orașul de pe Criș

Experţii în cultură şi absolvenţii de arte spun că cele mai multe dintre mărţişoarele din Oradea sunt kitsch. Orădenii care nu au cumpărat încă un mărţişor vor avea mult de căutat, pentru a găsi unul simplu, tradiţional.

Pe strada Republicii, în zona pieţelor şi, în general, în toate locurile aglomerate din oraş, orădenii dau, la fiecare pas, de standuri cu mărţişoare, care de care mai colorate, mai strălucitoare şi mai încărcate. „Pe vremuri, femeile dace purtau în luna martie monede sau pietricele cu fire de lână roşii şi albe, pentru a avea noroc”, a declarat, pentru „Adevărul de Seară”, ediţia de Oradea, Crăciun Parasca, consilier superior la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor.

Peste secole, moneda s-a transformat în figurine din lut cu Tom şi Jerry sau, mai rău, în obiecte obscene. Singurul detaliu care mai aminteşte de obiceiul din străbuni este împletitura din firul roşu cu cel alb, simboluri ale păcii şi războiului, sau ale sângelui şi zăpezii, în funcţie de miturile legate de luna lui Marte.  În tradiţia Bihorului, mărţişorul însemna, potrivit lui Parasca, „ceva de metal, cu lână de oaie, albă şi roşie. Copiii îl purtau pentru a nu se îmbolnăvi, iar fetele, ca să nu se prindă farmecele de ele. În judeţ este cunoscută povestea Babei Dochia, care a fost pedepsită de fiul ei Mărţişor, pentru chinurile la care îşi supuse nora, trimiţând-o  la râu cu ordin de a spăla lâna neagră, până devenea albă”.

Ofertă bogată

În amalgamul de mărţişoare de pe piaţă, orădenii le vor regăsi pe cele din bănuţi de sidef, plante uscate, perle de apă dulce sau mărgele. Preţul acestora variază între 2 şi 5 lei. La tarabele ţiganilor, mărţişoarele au cele mai mici preţuri, însă modelele lasă mult de dorit.
„Am vrut să cumpăr de lângă Piaţa Decebal un mărţişor pentru mama. Un ţigan a încercat să-mi vândă nişte exemplare pe care nu le-aş fi luat nici gratuit”, a spus Bogdan Vesa, un orădean în vârstă de 23 de ani.

Mărţişorul, „funia anului” care te fereşte de boli

Mărţişorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile. Culorule alb şi roşu reprezintă iarna şi vara. Mărţişorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urca oile pe munte, asemănător firului vieţii omului tors la naştere de ursitoare. Albul reprezintă frigul iernii care tocmai se încheie, iar roşu prevesteşte căldura verii ce urmează. În trecut, mărţişorul era confecţionat de mame, care adaugau la şnurul bicolor, împletit din fire de lână, câte o monedă de argint sau de aur şi îl legau la mâna copiilor în dimineaţa zilei de 1 martie, la răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apăraţi de rele şi de boli şi că aveau să fie sănătoşi, precum argintul, şi roşii la faţă, precum culoarea roşie din şnur.

Peste 80 la sută dintre mărţişoarele vândute la Oradea sunt kitsch.
Gabriela Postole, designer bijuterii

Cel mai bine trec mărțișoarele tradiționale

Cele mai multe tarabe de pe pietonală au produse care nu mai seamnănă cu tradiționalele mărțișoare. Orădenii care doresc însă să respecte tradiția și să ofere un simbol al primăverii și nu un bibelou kitschos sau o un ursuleț de pluș cu o inimioară și o floare artificială lângă, au la dispoziție câteva tarabe ale unor studenți sau absolvenți de la Arte. Mărțișoarele făcute hand-made, pot fi cumpărate cu prețuri începând de la 3 lei.

Ele sunt făcute din ceramică sau flori presate, ori din mărgele. Prețul kitschurilor pornesc de la 1 leu și ajung și la 10 lei, în cazul bibelourilor sau al figurinelor de pluș. Potrivit comercianților, cel mai bine trec mărțișoarele tradiționale. "Au trecut foarte bine până acum. Mai bine chiar decât anul trecut", a declarat Elena Ionaș, o studentă la Arte, care împreună cu alte două prietene are o tarabă cu mărțișoare făcute din ceramică. "N-am vândut nimic. Suntem de patru zile în Oradea și la trei mese, cât avem, am făcut o mie de lei. Merge foarte slab", a zis una din comerciantele de pe Corso.

"Mărțișoarele trec bine, vin liceeni mulți să cumpere"
Elena Ionaș, comerciant

"Caut de două zile un mărțișor pentru prietena mea, n-am găsit încă ceva să-mi placă"
Flaviu Dragoș, student