Protestatarii de la cariera Băiţa Bihor au intrat în greva foamei. Mesajul către şeful ANRM: "Să-ţi fie ruşine" VIDEO
0
Protestul angajaţilor companiei Băiţa Bihor SA, faţă de refuzul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de a le elibera permisul de exploatare pentru cariera de calcar a intrat în cea de a treia săptămână, iar de miercuri, doi ingineri şi un muncitor se află în greva foamei.
Inginerii Vlad Morar respectiv Andrei Hăprean şi unul dintre muncitori, Eugen Martin s-au mutat în carieră, într-un cort instalat pe una din stânci. "Vom rămâne în greva foamei până când domnul preşedinte al ANRM va considera că suntem destul de importanţi să ne facă o vizită, să vadă adevărul şi să nu se lase impresionat de escroci", explică inginerul Andrei Hăprean susţinând totodată că şi alţi angajaţi ai companiei li se vor alătura demersului, începând de joi.
Protestul angajaţilor companiei Băiţa Bihor SA este susţinut inclusiv de ortacii din minele firmei de stat aflată pe aceeaşi platformă care, cu o zi mai devreme, s-au adunat în carieră alături de rudele, prietenii protestatarilor dar şi bihoreni din localităţile aflate în jurul platformei, inclusiv călugări şi preoţi veniţi tocmai de la Mănăstirea Izbuc, pentru a-i îmbărbăta.
În seara zilei de marţi, de Sfinţii Petru şi Pavel, ortacii de la mina de subteran de pe platforma Băiţa s-au alăturat protestatarilor de la cariera de calcar FOTO: Horia Dumitraş
Înconjurată de peste 300 de oameni, directorul general al Băiţa Bihor SA a transmis, atunci, prin intermediul unei înregistrări un mesaj preşedintelui ANRM: "Domnule preşedinte ANRM, aici sunt oameni care au vieţi, copii şi familii. Să-ţi fie ruşine, dacă îţi mai permiţi să interpretezi Legea Minelor. Gândeşte-te că nu ai dreptul să faci interpretări pe legislaţia românească, nu e numai ţara ta, e şi ţara noastră, toată lumea are copii de crescut, oamenii aceştia vor să trăiască cinstit în ţara lor", a spus Maria Trip, care s-a autoexilat în carieră încă din 15 iunie şi, în fiecare zi, urcă pe stâncile carierei, iar de acolo coboară în rapel pe corzi de alpinism, oprindu-se pe peretele vertical de calcar, pentru două ore.
Mesajul către preşedintele ANRM, de la minutul 2:39
Istorie zbuciumată
Compania Băiţa Bihor SA a fost înfiinţată prin decizia Ministerului Economiei în 2005, având ca acţionari statul prin intermediul societăţii Băiţa SA (fostă filială a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest) şi 390 persoane fizice, salariaţii de atunci ai societăţii de stat. Scopul a fost pe de o parte dezvoltarea unor activităţi noi care să nu depindă de subvenţii (a căror plată urma să înceteze în 2008, după aderarea la UE), iar pe de alta ca noua firmă să preia personalul disponibilizat de societatea de stat.
Călugării de la Mănăstirea Izbuc i-au vizitat pe protestatarii de la Băiţa Bihor, pentru a-i îmbărbăta FOTO: Horia Dumitraş
Dacă ȋn 2006 când a ȋnceput efectiv activitatea Băiţa Bihor avea o cifră de afaceri de 3, 9 milioane de lei, în 2019 aceasta a ajuns la 8,9 milioane lei.
"Deşi practic Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri gestionează acţiunile deţinute de Stat la compania noastră, pe tot parcursul perioadei 2015 până în prezent prin structurile sale organizatorice, a avut acţiuni ostile faţă de noi, împiedicând activitatea de exploatare a calcarului", a explicat, pentru Adevărul, directorul comercial al companiei.
Potrivit acestuia, până în 2015, Băiţa Bihor SA a exploatat calcar în baza licenţei de exploatare 999/1999 al cărei titular era firma de stat Băiţa SA, cu care a încheiat un contract de asociere. În 2015, însă, cea din urmă a cerut în instanţă anularea actului, ca nelegal, procesul nefiind încă finalizat.
Cert este că, în ciuda numeroaselor şicane, compania a continuat să prospere. Firma are un portofoliu de peste 400 clienţi, a pus ȋn funcţiune investiţii de peste 3,5 milioane euro din surse proprii, deţine certificate pentru managementul de mediu, managementul calităţii ,management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, certificări internaţionale pentru produse ecologice, are trei mărci ȋnregistrate la OSIM.
Potrivit datelor oficiale, până la finele anului 2019, Băiţa Bihor SA a plătit taxe, impozite, redevenţe miniere ȋn sumă totală de 21 milioane lei, adică peste 5 miliioane euro. Unde mai pui că acţiunile statului, în decursul anilor, şi-au triplat valoarea.
Alba, neagra cu piatra
Potrivit reprezentanţilor firmei, ANRM şi-a schimbat în mai multe rânduri interpretările în raport cu dreptul de exploatare a calcarului în cariera din Băiţa.
"Până în 2014 cariera de calcar era inclusă în licenţa de exploatare nr.999/1999, iar Agenţia a eliberat avize anuale pentru exploatarea calcarului în cariera Băiţa. Din 2015, cariera de calcar nu mai era inclusă în licenţa de exploatare şi ni s-a cerut sa depunem documentaţia pentru permise anuale pentru exploatarea calcarului, statuându-se că licenţa nu priveste exploatarea de suprafaţă a calcarului, iar calcarul de subteran nu este omologat deci nu se poate exploata", spune Popa.
Ceea ce a urmat, însă, e de-a dreptul abracadabrant. Căci după trei ani în care firma bihoreană a primit permise anuale de exploatare, în 2019 ANRM a decretat că forma respectivă de autorizare nu este legală, fiind eliberată fără acordul titularului licenţei, adică firma de stat Băiţa SA, licenţă despre care tot Agenţia stabilise anterior că se referă la calcar subteran.
"Pentru oricare din interpretările ANRM, noi am depus câte două documentaţii în fiecare an începând din 2015 ,o documentaţie pentru Avizul anual şi o documentaţie pentru Permisul de exploatare. Cu toate acestea ANRM din 2015 până în 2020 nu a eliberat nici un aviz anual ci doar trei Permise de exploatare. Când întrebăm de Aviz, ni se spune că nu se poate elibera, etalându-se teoria conform căreia cariera nu face parte din Licenţa minieră. Când întrebăm de Permisul de exploatare ni se spune că nu se poate elibera etalându-se teoria conform căreia cariera face parte din Licenţa minieră. Acum, am depus o nouă solicitare, cu toată documentaţia. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă"; susţine directorul comercial al Băiţa Bihor SA.
Asta în condiţiile în care, spune tot el, în toata această perioadă nu s-a schimbat nimic. Documentaţia este întocmită pentru aceelaşi perimetru minier şi pentru aceeaşi resursă, iar firma deţine toate autorizaţiile cerute de lege inclusiv Avizul Parcului Apuseni,a constituit toate garanţiile de mediu prevăzute de lege şi a respectat toate obligaţiile asumate şi prevăzute de Legea minelor.
Preşedintele ANRM: "Suntem îngrijoraţi"
Solicitat, în scris, de corespondentul Adevărul, să-şi spună punctul de vedere legat de situaţia de la compania Băiţa Bihor SA, preşedintele ANRM, Daniel Grigoroiu Norocel a răspuns cu un "drept la replică" cu privire la "informaţiile apărute în spaţiul public privind protestele care au loc la SC Băiţa Bihor".
În document se arată că "perimetrul solicitat pentru exploatare se suprapune pe un perimetru pentru care este acordată o licenţă de exploatare în vigoare, pentru o substanţă pentru care există omologare de rezerve, cuprinsă în licenţa de exploatare în vigoare aparţinând altui agent economic". Pe româneşte, că respectiva carieră de calcar ar fi inclusă în licenţa de exploatare dată firmei miniere de stat Băiţa SA, document despre care, în urmă cu 6 ani, tot ANRM a comunicat că nu cuprinde exploatarea de suprafaţă ci doar a calcarului din subteran.
Pe de altă parte, preşedintele ANRM susţine în "dreptul la replică faptul că "înţelegem situaţia de la cariera Băiţa, dar mai presus de orice diferend mediatic trebuie să primeze respectarea legii. Legea este una şi aceeaşi pentru toată lumea. Privim cu îngrijorare spre situaţia personalului de acolo, dar acţiunile de forţă nu sunt o modalitate de rezolvare a situaţie. Doar prin dialog, dovedit în mod constant de ANRM, situaţia poate fi rezolvată".
Şi prefectul judeţului e îngrijorat
Solicitat de corespondentul Adevarul.ro să comunice demersurile făcute pentru detensionarea situaţiei de la Băiţa, prefectul Dumitru Ţiplea susţine că a făcut demersuri pentru organizarea unei întâlniri între reprezentanţii ANRM şi ai Băiţa Bihor, iar preşedintele Agenţiei a confirmat că va fi prezent în această săptămână pentru "o inspecţie în teren la exploataţia de la Băiţa".
Legat de intrarea în greva foamei a celor trei angajaţi de la Băiţa Bihor, Ţiplea, susţine că a luat notă de anunţul făcut de aceştia iar protestatarii vor fi monitorizaţi, zilnic, din punct de vedere medical de către Serviciul de Ambulanţă Bihor.
"Monitorizăm cu atenţie situaţia încă de la începutul protestului şi am informat ministerele de resort asupra doleanţelor protestatarilor. Înţelegem impactul social al situaţiei, e normal ca oamenii să fie îngrijoraţi pentru ziua de mâine, dar rezolvarea poate veni doar prin dialog, şi nu prin gesturi extreme. Urmărim în continuare derularea evenimentelor şi depunem toate eforturile pentru rezolvarea situaţiei fără incidente nedorite", a transmis prefectul judeţului Bihor.
Cert este că, deşi şi-a anunţat prezenţa la Băiţa, într-o inspecţie, până miercuri seara preşedintele ANRM nu a ajuns în Bihor.
Se încarcă comentariile...
