Zece foşti parlamentari din Bihor şi Sălaj au deschis proces şi îşi vor înapoi pensiile speciale
0
Un grup de nouă foşti parlamentari din Bihor şi un parlamentar din Sălaj au înaintat acţiuni în instanţă şi cer înapoi pensiile speciale pe care le primeau înainte de februarie 2021, dată de la care acestea le-au fost tăiate.
Foştii parlamentari au chemat în judecată secretariatele Camerei Deputaţilor şi Senatului, în procesul care se va judeca la Curtea de Apel Oradea, între reclamanţi numărându-se şi politicieni ai PNL şi PSD, care au votat abrogarea pensiilor speciale, ex-parlamentarii susţinând în acţiunea înaintată acum Curţii de Apel Oradea că indemnizaţia li se cuvine pentru că reprezintă, printre altele, „o contraprestaţie în considerarea numeroaselor restricţii şi incompatibilităţi impuse pe perioada mandatului”
Interesant este că, deşi abrogarea a fost votată şi de PNL, şi de PSD, o parte dintre reclamanţi sunt politicieni ai celor două formaţiuni politice. Este vorba de fostul primar al municipiului Oradea, Petru Filip, fot senator şi europarlamentar PSD, colegul lui de partid, ex-deputatul Florian Serac, respectiv foştii parlamentari liberali Cornel Popa, Gavrilă Ghilea şi Valeriu Boeriu. Pe lista reclamanţilor se mai află şi fostul deputat Ioan Hulea de la defunctul Partid al Poporului, Mihai Drecin şi Paul Magheru de la PRM, Mircea Mancia (PUNR) respectiv Iuliu Vidu, (UDMR), cel din urmă fiind din Sălaj.
E un merit
Concret, foştii parlamentari solicită anularea Ordinelor de încetare la plată, obligarea celor două secretariate ale Parlamentului României la repunerea în plată a indemnizaţiei începând cu data de 27 februarie 2021, când aceasta le-a fost tăiată şi până la zi, plus cheltuieli de judecată.
Cum îşi argumentează foştii aleşi acţiunea? Potrivit documentelor depuse la dosar, indemnizaţia cuvenită foştilor membri ai Parlamentului este o contraprestaţie socială acordată de lege foştilor parlamentari după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru activitatea desfăşurată în perioada ocupării funcţiei de demnitate publică şi are un caracter mixt (substitutiv şi compensatoriu) căci le este oferită în considerarea „încetării veniturilor salariate ca urmare a ocupării unei funcţii de demnitate publică” şi „a numeroaselor restricţii şi incompatibilităţi impuse pe perioada mandatului”.
Cu titlu prealabil, intimaţii au arătat că indemnizaţia pentru limită de vârstă nu este un drept de asigurări sociale care să atragă competenţa jurisdicţiei asigurărilor sociale ci constituie un beneficiu specific calităţii de fost parlamentar care se achită din bugetul de stat prin bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului.
E lege
Legea pentru eliminarea pensiilor speciale a intrat în vigoare pe 24 februarie, acest an, actul normativ iniţiat de PSD fiind adoptat cu 357 de boturi pentru şi niciun vot împotrivă.
Potrivit legii, de la data intrării sale în vigoare, încetează plata indemnizaţiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor Legii privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor care prevedea ca parlamentarii care îndeplinesc condiţiile vârsta de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.
Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a 3 mandate şi se calcula ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată, nu putea fi mai mare decât venitul net lunar al unui deputat sau senator aflat în exerciţiul mandatului. Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar.
Cea mai mare pensie specială a fost de 12.000 lei. Potrivit hotnews.ro, statul român plătea aproximativ 37 de milioane lei, anual, pentru pensiile speciale a 870 foşti parlamentari
Se încarcă comentariile...
