Ţinutul Zimbrului şi poveştile despre Ştefan cel Mare, pe ruta turistică la care vrea să adere şi Ucraina. Locul l-a inspirat şi pe Mihai Eminescu
0
Parcul Natural Vânători Neamţ, denumit şi Ţinutul Zimbrului, a fost inclus în Ruta cultural-turistică denumită „Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt“.
La o recentă Conferinţă regională Descoperă Nord-Est a fost lansat proiectul Be.Cultour, care va include zona Romsilva - Parcul Natural Vânători Neamţ, cunoscut ca şi Ţinutul Zimbrului, în Ruta cultural-turistică Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.
„În cadrul întrunirii, teme de discuţie au fost pe marginea unor iniţiaţive de succes de la nivelul regiunii Nord-Est şi s-a lansat proiecţul Be.Cultour. De asemenea, microregiunea noasţră şi activitatea pe care Asociaţia Ţinuţul Zimbrului o desfăşoară în colaborare cu partenerii locali şi regionali a fost dată ca exemplu de bună practică“, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Ţinutul Zimbrului.
Ruta cultural-turistică Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt este un proiect iniţiat în 2019 de România şi Republica Moldova,
la care vrea să adere şi Ucraina. Dacă acest lucru se va materializa, „traseul“ va fi considerat de interes internaţional, pentru acest statul trebuind să traverseze trei state.
Odată cu extinderea sa, ruta va putea obţine certificarea Consiliului Europei, care oferă numeroase beneficii, între care posibilitatea de a participa la forumul anual consultativ, instruiri pentru ţările membre, pentru funcţionarii publici, pentru organizaţiile turistice, fiind posibile diverse modalităţi de promovare şi oportunităţi de finanţare.
În itinerarul dedicat domnitorului, care se întinde pe circa 2.000 de kilometri, din România sunt recomandate obiective precum Cetatea Sucevei, Mănăstirea Putna, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi, Palatul Culturii din Iaşi, Cetatea Neamţ.
Din Republica Moldova obiectivele de interes sunt Mănăstirea Căpriana, Complexul arheologic Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, satul Mereni - o fostă localitate de răzeşi, regiunea viticolă Ştefan Vodă - cu o serie de crame celebre deja la nivel înternaţional. De asemenea, pe lângă atracţiile de bază, traseul este completat de alte 80 de locuri adiţionale, 34 din Basarabia şi 46 din România, care oferă turiştilor o experienţă diversificată: gastronomică, enoturistică, de aventură, etc.
Zimbrii au dus România într-un exclusivist top mondial
„Orice obiectiv turistic, orice rută are nevoie de o poveste, de o legendă, iar domnitorul nostru Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost o personalitate istorică uriaşă, care reprezintă un reper moral şi istoric de
necontestat. În acest context, Ruta cultural-turistică Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt este pentru noi o oportunitate de conştientizare şi de promovare a valorilor culturale şi turistice comune. Această nouă
iniţiativă reprezintă un instrument modern prin care nu doar protejăm tezaurul istoric şi spiritual care ne uneşte, dar şi înscriem ţările noastre pe harta turistică a lumii“, declara, la o întrunire pe tema rutei turistice, Excelenţa Sa Daniel Ioniţă, Ambasadorul României în Republica Moldova.
Periodic, la sediul Parcului Vânători producători locali şi pensiunile din zonă îşi etalează priceperea în gastronomie FOTO PNVN.ro
Ţinutul Zimbrului, în fapt arealul Parcului Natural Vânători Neamţ, se întinde pe 31.000 de hectare, din care peste 26.000 numai pădure şi adăposteşte o diversitate de valori culturale, istorice şi naturale. Pe teritoriul său se află renumite comunităţi monahale, mănăstirile Agapia, Văratec, Neamţ, Secu, Sihăstria sau Sihla, staţiunile Bălţăteşti şi Oglinzi, alături de patru arii protejate Pădurea de Argint, Codrii de Aramă, Rezervaţia de stejari Dumbrava şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă.
La Parcul Vânători se desfăşoară de ani de zile un proiect de punere în libertate a zimbrilor. Iar Bison Land - Ţinutul Zimbrului Neamţ a reuşit din nou să ajungă într-un top mondial al celor mai importante destinaţii turistice „verzi“ din întreaga lume, realizat de experţi în domeniu. Bison Land s-a clasat pe locul II în cadrul competiţiei Top 100 Sustainable Destinations 2020, categoria People's Choice Award (Votul publicului).
Numele câştigătorilor, care au fost selectaţi dintre cele 100 de destinaţii calificate în concursul mondial, au fost anunţate pe 12 martie, la ceremonia de premiere găzduită de Târgul Internaţional de Turism Berlin 2021. Este al patrulea an consecutiv în care Ţinutul Zimbrului este singurul obiectiv din România prezent la competiţia internaţională Green Destination.
Asocieri pentru dezvoltarea şi promovarea arealului eco-turistic
„Vă mulţumim pentru votul dumneavoastră! Faptul că ne susţineţi, ca şi comunitate, este mai important pentru noi decât premiul câştigat. Distincţia primită şi poziţia în acest top mondial ne onorează pe noi ca oameni, zonă turistică şi ţară“, declara Geanina Fedeleş, preşedintele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului.
Arealul s-a calificat în acest top select al destinaţiilor „verzi“ din lume graţie programului de eliberare a zimbrilor prin pădurile nemţene, coordonat de Romsilva - Parcul Natural Vânători, proiect considerat un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii, dar şi punerii în valoare a
specificului şi comunităţii locale. Global Top 100 este o iniţiativă a Green Destinations, o organizaţie non-profit pentru turismul durabil şi a altor lideri importanţi din domeniu.
Manifestări gen Eco Brunch au avut ca scop promovarea zonei Ţinutul Zimbrului FOTO PNVN
Scopul concursului e de a evidenţia poveştile de succes în managementul destinaţiilor, oferind
participanţilor ocazia de a face schimb de bune practici. Ţinutul Zimbrului a fost înclus în acest clasament internaţinal după evaluări în care s-a ţinut cont de criterii ce au vizat protejarea naturii, peisaje, decor, conservarea moştenirii culturale, locuitori implicaţi în turism şi promovarea produselor locale, eficienţa şi transparenţa bunelor practici, dar şi pe ceea ce reprezintă comunitatea, biodiversitatea, protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Pentru dezvoltarea zonei s-au asociat Asociaţia Ţinutul Zimbrului împreună cu Romsilva - Parcul
Natural Vânători Neamţ, autorităţile din localităţile incluse în destinaţia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asociaţia EcoLand, Centrul de Informare şi Promovare Turistică Târgu Neamţ, dar şi parteneri locali (pensiuni, producători locali, meşteri populari, şcoli şi organizaţii, etc), obiectivul fiind dezvoltarea sustenabilă a microregiunii.
Este inclus şi în European Destinations of Excellence
Povestea Ţinutului Zimbrului a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul
dezvoltării durabile a microregiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială.
Mănăstirea Văratec este situată în arealul Parcului Natural Vânători FOTO PLANIADA.ro
Ca exemplu de bună practică este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, unul care a început în 2012, ajungându-se ca acum prin codrii Neamţului să hălăduie aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer.
Aşadar, turiştii care vor să scape de stresul şi rutina aglomerărilor urbane, pot alege ca destinaţie de vacanţă, fie ea şi de doar două-trei zile, la final de săptămână, ţinutul Neamţului, unul înzestrat de natură sau de om cu locuri de o neasemuită frumuseţe.
Itinerare de călătorie pot fi mai multe, dar meriă cu prisosinţă cel care cuprinde zona Târgu Neamţ, cu
legendara fortăreaţă medievală ce străjuie urbea de la malul Ozanei, Casa memorială Creangă din Humuleşti, Zimbrăria de Vânători Neamţ, Muzeul Nicolae Popa de la Târpeşti, sau staţiunile Bălţăteşti şi Oglinzi. La toate acestea se adaugă vestitele mănăstiri din Munţii Stânişoarei: Neamţ (este la câteva sute de metri de Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă), Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia sau Văratec, la aceasta din urmă fiind şi mormântul Veronicăi Micle.
Pădurea de Argint şi Codrii de Aramă - „văzduhul tămâiet“
Am pomenit de muza lui Mihai Eminescu deoarece itinerariul propus poate cuprinde plimbări prin Codrii de Aramă şi Pădurea de Argint, „petice“ împădurite, aflate în imediata apropiere a Văratecului,
neasemuit descrise de poet. În ceea ce priveşte cele două arii protejate, pentru că acest statul îl au, mulţi le confundă, crezând că sunt una sigură. Nu este aşa, ele fiind foarte aproape una de alta.
Pădurea de Argint nu poate fi „ratată“ de turistul abătut prin zonă, pentru că e situată pe partea dreaptă a drumului judeţean ce duce la mănăstire, fie că vii dinspre Agapia sau pe cel care se desprinde din DN 15, Piatra Neamţ - Târgu Neamţ. Plus că pădurea n-are cum să nu sară în ochi datorită coloritului specific al arborilor. Este alcătuită din mesteceni, a căror vârstă este de circa 150 de ani, dar sunt şi copaci mai „tineri“. Numele a fost inspirat de la imaginea mistică a razelor de soare la asfinţit, unii spun că şi a lunii, care se reflectă în scoarţa albă a mestecenilor.
Numele Codrii de Aramă vine de la culoarea frunzelor de gorun FOTO Alpin.org
Foarte aproape de Pădurea de Argint se află Codrii de Aramă, care completează incursiunea într-un cadru natural de poveste. Locul a fost numit astfel după culoarea de foc, arămie, pe care o au toamna frunzele unei varietăţi de stejar. Că Mihai Eminescu a fost inspirat de aceste locuri când a compus „Călin, file din poveste“ sau „Memento mori“ nu este motiv de tăgadă, frumuseţea lor făcându-l
să scrie că pe la vremea asfinţitului poate fi admirat „văzduhul tămâiet“.
Dar iată cum surprinde poetul pădurea din povestea de dragoste „Călin, file din poveste“: „De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Acolo, lângă
izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremur ude în văzduhul tamâiet“. Aşadar, o altă invitaţie de a vizita Ţinutul Zimbrului.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Icoanele făcătoare de minuni de la mănăstirile din Munţii Stânişoarei. De ce li s-a mai spus „Lidianca“ şi „Axioniţa“
Palatul Cnejilor, locul misterios care l-a inspirat pe celebrul Alexandre Dumas să scrie romanul „Strigoiul din Carpaţi“
Se încarcă comentariile...
