Ţinutul Zimbrului. Care sunt rezultatele proiectului de eliberare a legendarelor animale în codrii Neamţului

Zimbri în libertate în pădurile Neamţului. FOTO Parcul Vânători Neamţ

Proiectul implementat de Administraţia Parcului Vânători Neamţ este unul reuşit. 42 de exemplare hălăduiesc în libertate pe zeci de mii de hectare

„În ţara noastră, ultima menţiune despre existenţa unui zimbru în libertate datează din anul 1852, când un braconier a recunoscut că a împuşcat un astfel de exemplar în Munţii Maramureşului. Venind dinspre civilizaţie în această zonă, fără asfalt, fără semnal la telefon, nu aţi făcut doar o deplasare în spaţiu, ci şi una în timp, v-aţi întors în urmă cu 150-160 de ani. Acum reuşim, cu eforturi, cu greutăţi, să reconstruim ce s-a stricat şi sperăm ca reintoarcerea acestui simbol naţional să ne întoarcă şi pe noi, oamenii, la virtuţile noastre“. 

Acestea erau cuvintele inginerului Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători Neamţ (structură a Direcţiei Silvice Neamţ), spuse pe 22 martie 2012, când se consemna un eveniment în premieră pentru România. 

După ani de trudă, începea cea mai importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului.

La acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele, ale legendarului animal de pe stema Moldovei pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Era un pas timid, dar plin de speranţe pentru ceea ce dorea cu acest proiect în anii următori. 

Iniţiativa refacerii acestei specii în Munţii Neamţului în libertate data de circa 15 ani, fiind făcute studii de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti şi Societatea Zoologică Regală din Londra. Despre proiectul derulat la Parcul Natural Vânători detalia, tot pe 22 martie 2012, biologul Răzvan Deju: „Se doreşte nu numai punerea în libertate a speciei, dar şi recuperarea spirituală a acestuia, obţinerea de beneficii pentru comunităţile locale, dezvoltarea durabilă a zonei având zimbrul drept fanion. Vor mai fi şi alte eliberări, pentru a se ajunge la nucleu de peste 20 de exemplare libere. Suntem mândri că lucrăm cu acestă specie - simbol naţional şi oportunitatea ne obligă să continuăm eforturile de a duce ţara noastră într-un interval scurt de  timp în clubul select al ţărilor cu populaţii viabile de zimbru în libertate“.

Parcul Vânători se întinde pe 30.018 hectare, din care 26.190 hectare păduri, pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi Subcarpaţii Neamţului.

Primele zile de libertate în codrii Neamţului

Legendarele animale s-au adaptat vieţii în sălbăticie. FOTO: Parcul Vânători

În primele zile de libertate, animalele, deşi hălăduiseră prin pădure, se întorceau la ţarcul de aclimatizare aflat în zona Chitele, comuna Crăcăoani, la mulţi kilometri de vreo aşezare umană. 

Nu erau încă dispuse să trăiască pe cont propriu, în pădure, fiind încă obişnuite să primească fân şi concentrate de la îngrijitori. Apoi, lucrurile au intrat pe făgaşul normal, găsind hrană în mediul natural şi uitând de „prezenţa“ omului. 

Anii au trecut, iar eforturile echipei de implementare au fost răsplătite. Dacă la început se vorbea de un nucleu liber de 20-22 de animale, acum, în 2020, numărul zimbrilor liberi este de 42. 

Succesiv, în cei opt ani de la demararea proiectului, au fost noi puneri în libertate şi îmbucurător a fost faptul că viaţa în sălbăticie merge după regulile naturii. Zimbrii şi-au mărit arealul la zeci de mii de hectare, ajungând până aproape de poalele muntelui Ceahlău. 

Şi ce este mai important, în libertate turma s-a mărit, venind pe lume 14 pui. Pentru a se evita cosangvinizarea şi efectele ce decurg din aceasta asupra noilor exemplare, repopularea în păduri s-a făcut cu animale aduse din Anglia, Irlanda, Scoţia, Elveţia şi din alte zone ale României. 

În 2014, de la grădini zoologice din Marea Britanie au fost primite cu titlu de donaţie şase femele, „englezoaicele“ adaptându-se perfect în mediul natural din Neamţ, având naşteri succesive.

În 2019, unul dintre partenerii Parcului Natural Vânători, irlandezul Sean McKeown, directorul Wildlife Park din insula Fota, s-a reîntors în România, însoţit de un coleg şi de doi membri ai unei echipe de filmare, ţinând neapărat să vadă cum se descurcă animalele în noul lor habitat.

„Irlandezii sunt implicaţi în diferite acţiuni de salvare a speciilor periclitate, printre acestea numărându-se şi zimbrii. Vin de la o grădină zoologică ce are foarte mulţi vizitatori, în jur de 400.000 şi doresc să utilizeze imaginile filmate la noi ca un fel de promovare, să arate rezultatele palpabile ale muncii lor“, spunea inginerul Sebastian Cătănoiu.

Primul exemplar devorat de urşi şi lupi

Exemplare adulte şi pui în mediul natural. FOTO: Parcul Vânători

Şi în acest an se intenţionează eliberarea altui grup de mamifere, ultima astfel de acţiune având loc anul trecut, pe 10 mai. 

A fost una specială, dându-se drumul la doi masculi, două femele (una dintre perechi fiind primită de la Rezervaţia Vama Buzăului), dar şi unui pui de doar zece zile. Asta după ce, în perioada de aclimatizare cu noul habitat, care se face într-un ţarc special amenajat, o femelă a adus pe lume un pui. 

„În Parcul Natural Vînători Neamţ, au fost puşi în libertate alţi patru zimbri, doi masculi şi două femele. Ineditul acestei eliberări a constat în faptul că, în urmă cu zece zile, una dintre femele a fătat, astfel că puiul se va dezvolta în condiţii de libertate. Mulţumim pentru sprijinul acordat Regiei Naţionale a Pădurilor şi Asociaţiei Valea Zimbrilor din judeţul Braşov, care ne-a donat două dintre animalele eliberate“, comunicau anul trecut reprezentanţii Parcului Vînători.

După cum se observă, se ridică, treptat, o nouă generaţie de zimbri, un nucleu substanţial care nu a avut niciodată de-a face cu captivitatea, fiind astfel mult mai bine pregătit pentru traiul pe cont propriu.

Cum traiul în sălbăticie are propriile reguli, acestea au început să se aplice, în mod natural şi zimbrilor. În iarna anului 2015, un mascul solitar a căzut pradă urşilor şi lupilor, fiind prima victimă a fiarelor sălbatice. 

„S-a întâmplat în mod natural, e de aşteptat să mai şi moară, de bătrâneţe sau din cauza altor animale. E primul caz în care un exemplar a căzut victimă fiarelor şi ne dovedeşte că zimbrul a intrat în circuitul biologic. Până acum era ca un fel de bibelou. Este rău că s-a întâmplat, dar abia acum putem spune că şi-a găsit locul în piramida trofică“, explica inginerul Cătănoiu.

Bison Land, în Top 100 Sustainable Destinations

Odată cu punerea în libertate a legendarelor animale, zona în care sălăşluiesc a primit numele de Ţinutul Zimbrilor. Povestea acestuia a început în 2005, cînd Administraţia Parcului a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând conceptul dezvoltării durabile a micro-regiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a primit recunoaştere europeană, prin includerea în reţeaua EDEN - European Destinations of Excellence, în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială. 

Anul trecut, Ţinutul Zimbrului era, pentru al treilea an consecutiv, singurul obiectiv din România prezent în Top 100 Sustainable Destinations, o selecţie a celor mai importante destinaţii turistice „verzi“ din întreaga lume, realizată de experţi din domeniu.

„Suntem pentru al treilea an consecutiv, singura destinaţie din România în Top 100 Destinaţii  Sustenabile din Lume. E o recunoaştere foarte valoroasă, care ne-a permis accesul în culisele dezvoltării turistice sustenabile la nivel mondial. O distincţie care se acordă comunităţilor ce reuşesc să lucreze împreună pentru a-şi pune în valoare cultura, tradiţiile, oamenii, într-o manieră responsabilă şi durabilă. Mulţumim celor care au înţeles demersul nostru, l-au preluat sau şi-au pus amprenta personală asupra lui! Mulţumim celor care l-au susţinut financiar şi tehnic!“, menţiona Geanina Fedeleş, preşedinte al Asociaţiei Ţinutul Zimbrului şi city-manager al oraşului Tîrgu Neamţ.

Ea fusese prezentă, împreună cu Viorela Chiper, managerul asociaţiei menţionate, la un eveniment organizat la Mali Losinj, destinaţie din Croaţia inclusă în acelaşi Top 100. Aici, nominalizaţilor li s-a oferit prilejul să-şi spună poveştile de succes şi să afle, din experienţa altora, soluţii „verzi“ pentru diferite probleme. 

De menţionat că, în 2017, Bison Land a ajuns între finaliştii competiţiei la Top 100 Sustainable Destinations, clasându-se pe locul II la categoria Best of Nature.