Piatra Neamţ

articolul anterior articolul urmator

Actorul Ion Bocancea, amintiri din vremea când l-a jucat pe Nică a lui Ştefan a Petrei. „Niciodată nu m-am dat vedetă“

4
16 Feb 2019 15:15:10
Autor: Florin Jbanca
Ion Bocancea la 55 de ani după ce a interpretat personajul Nică din Amintiri
Ion Bocancea la 55 de ani după ce a interpretat personajul Nică din Amintiri

„Copilăria mea a fost mai năstruşnică decât cea descrisă de Ion Creangă“, spune Ion Bocancea, cel care a interpretat rolul principal în filmul „Amintiri din copilărie“

„De câte ori mă uit la filmul «Amintiri din copilărie», de fiecare dată mai descopăr ceva“, spune Ion Bocancea (67 de ani) despre singura ecranizare a capodoperei lui Ion Creangă. Au trecut 55 de ani, adică mai bine de o jumătate de secol, dar cel care a jucat rolul principal în arhicunoscuta producţie cinematografică nu pierde ocazia de a revedea filmul ori de câte ori este redifuzat la televiziune.
 
„Numai ultima oară nu am reuşit, am aflat abia la o zi după aceea că s-a dat la TVR în preajma Crăciunului. Chiar mă sunase cineva să mă întrebe dacă am văzut «Amintirile», şi i-am spus că nu am reuşit pentru că au fost mari probleme cu reţelele din cauza furtunii de zăpadă“, povesteşte Ion Bocancea. Vremea cu năbădăi l-a prins acasă, la Bozovici, o localitate situată la 30 de km de oraşul Anina şi 70 de Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin.
 
Vremurile l-au transformat într-un bănăţean get-beget după căsătorie, însă copilăria şi adolescenţa şi le-a petrecut la Bicaz. Acolo, la începutul anilor ’60, regizoarea Elisabeta Bostan l-a remarcat pe Ionică Bocancea în timp ce cutreiera şcolile din judeţele Moldovei pentru a-l găsi pe cel mai potrivit copil care să joace rolul lui Nică a lui Ştefan a Petrei. Tot acolo, revine aproape an de an, la sfârşitul lunii august şi începutul lui septembrie pentru a se revedea cu cei doi fraţi rămaşi în Neamţ, şi pentru revederea cu foştii colegi de liceu. 

Ion Bocancea FOTO: Arhiva personală
 

„M-au pus să mă strâmb şi am făcut ca toţi dracii“ 

 
Deşi au trecut atâţia ani, Ion Bocancea îşi aminteşte în detaliu cum a ajuns să fie selectat pentru rolul vieţii lui. Avea 13 ani şi era în clasa a VI-a la şcoala din Bicaz, iar regizoarea Elisabeta Bostan şi Doru Năstase, care o seconda, mergeau prin Moldova pentru a găsi copiii care să joace în film.
 
„Atunci când au intrat în clasă, eram la o oră de desen şi eram preocupat să desenez ceva… lupul din «Capra cu trei iezi», parcă. În timpul ăsta eu fluieram şi mâzgăleam acolo… Toată lumea s-a ridicat în picioare când au intrat regizorii în clasă. Colegii au dat «Bună ziua!», dar eu, nimic, îmi vedeam de treabă. Ţin minte că îmi făcusem părul din cap «arici», îl dădusem cu săpun, să stea în sus, iar doamna regizoare m-a întrebat: «Tu de ce nu te ridici în picioare?». Mi-am cerut scuze atunci, am crezut că am făcut o prostie. Mi-a spus atunci doamna regizoare: «Ia să te duci la cancelarie şi să mă aştepţi la uşă!»“, povesteşte Bocancea amuzat, deoarece atunci credea că boacăna pe care a făcut-o va avea consecinţe grave.
 
„Erau mai mulţi copii chemaţi la cancelarie şi ne-au pus tot felul de întrebări despre Creangă, să povestim ceva, şi la urmă să ne strâmbăm. Câte unul, câte unul, au tot fost scoşi afară şi am rămas doar eu şi ei în cancelarie. Când am văzut că nu m-au chemat să mă sancţioneze, ba, mai mult, mă puneau să mă strâmb, am făcut ca toţi dracii“, îşi mai aminteşte Ion Bocancea. Însă drumul până la a obţine rolul din film era abia la început, un drum care a cernut dintr-un număr impresionant de concurenţi.
 
„În total, au fost 12.000 de copii la preselecţie şi în finală am rămas 10, din care cinci erau din Iaşi, iar din Neamţ am fost doi. Din 10 am rămas doi, iar după vizita medicală m-au ales pe mine pentru rolul lui Nică. Colegul meu, care era de la Iaşi, a jucat personajul «vărul Dumitru». De fapt, toţi cei 10 care au rămăs în finală au primit roluri în film“, rememorează Ion Bocancea. 
 
Imagini din filmul "Aminitiri din copilărie"  Sursa: Cinemagia.ro 
 

Filmări în Neamţ şi la Buftea

 
Selecţia finală a celor 10 copii pentru rolurile din filmul „Amintiri din copilărie“ s-a făcut la Bucureşti, unde s-au susţinut mai multe serii de probe.
 
„Au fost tot felul de probe: foto, probe de filmare, dar cea mai grea a fost cea în care trebuia să ne  dezbrăcăm pentru scena din «La scăldat». Proba asta s-a ţinut la Muzeul Satului şi era plin de lume acolo, oamenii se uitau ca la circ la noi. Trebuia să ne dezbrăcăm în pielea goală şi să facem un traseu cu spini, cu garduri, cu obstacole. Ni s-a spus că după ce ne dezbrăcăm, hainele le vom găsi la capătul traseului. Nu voia nimeni să se dezbrace, dar eu mi-am zis că şi aşa nu mă cunoaşte nimeni. Am ieşit primul, dar au fost şi alte probe la care am fost primul. Am avut probe şi de călărie, şi de înot, tot felul de teste sportive“, mai spune cel care avea să fie învestit cu cel mai important rol din film: Nică a lui Ştefan a Petrei. În total, probele au durat circa două luni, dar filmările s-au făcut pe parcursul unui an, deoarece trebuiau trase cadre în fiecare anotimp.
 
Filmările exterioare s-au făcut în zona judeţului Neamţ (Humuleşti, Oglinzi, Văratec, Târgu Neamţ, Cetatea Neamţ, Agapia), şi Suceava (Broşteni). S-a filmat în vara şi toamna anului 1964, precum şi din decembrie 1964 şi până în februarie 1965. Pentru cadrele interioare s-a filmat la Centrul Naţional al Cinematografiei de la Buftea.
 
„De exemplu, pentru exterior, nu s-a filmat la casa originală a lui Creangă, de la Humuleşti, ci s-a făcut o altă casă, în cartierul Blebea, din Târgu Neamţ. La casa de la Humuleşti, care acum e muzeu memorial, nu se putea filma, deoarece se vedeau firele electrice şi circulau maşini prin zonă. S-a făcut însă o casă care copia modelul original, dar acolo s-a filmat doar pentru scenele exterioare, interioarele s-au turnat la Buftea. Pentru scenele cu scăldatul în  Ozana s-a folosit o zonă mai rustică, mai jos de Humuleşti, pe cursul apei“, dezvăluie Ion Bocancea.
 
Imagini din filmul "Aminitiri din copilărie"  Sursa: Cinemagia.ro 
 
Conform datelor de oficiale, cheltuielile de producţie ale filmului au fost de 3.700.000 lei. „Au fost multe scene tăiate din film, de cenzura din acele vremuri ‒ cum să se dea imagini cu tunsul şi cu râia, cu ţiganii lingurari?  S-a tăiat cam o jumătate de oră din filmări, altfel filmul era mai lung“, mai spune Bocancea. 
 

„Niciodată nu m-am dat vedetă“

 
„Nu eram un copil cu părul bălai, eu eram şaten pe vremea când am fost ales pentru rolul din film. Dar am fost vopsit blond, şi, la un moment dat, mi-au făcut o tunsoare cu o foarfecă, de arătam ca dracul. Apoi m-au tuns «zero», după care am purtat perucă. La cenzură s-a tăiat scena în care m-au tuns, când eram «tunsu felegunsul, câinii după dânsul». Lucrurile astea nu se uită niciodată“, îşi mai aminteşte Bocancea.
 
Imagini din filmul "Aminitiri din copilărie"  Sursa: Cinemagia.ro 
 
Recunoaşte şi acum, că nu s-a folosit niciodată de celebritaea pe care i-a dat-o rolul. A mai jucat în piese de teatru, la Piatra Neamţ şi la Bacău, dar rolul lui Nică a fost rolul vieţii lui.
 
„După ce am terminat liceul la Bicaz, am dat examen la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bacău. Îmi plăcea gimnastica, dar nu am reuşit să intru. Îmi plăceau şi alte sporturi pe atunci, am jucat şi fotbal la echipa Volanul Bicaz“, mai spune Ion Bocancea. A urmat şcoala de şoferi, iar în 1972 a fost solicitat în Belgia de o casă de filme. Proiectul nu s-a concretizat însă, deoarece trebuia să plece în armată, dar în timpul stagiului militar, s-a prezentat la examen, la IATC Bucureşti.
 
„M-am dus ca un candidat oarecare. Militar m-am dus şi nu le-am spus cine sunt, sau ce premii am luat cu filmul. În 1965 luasem la Girona, în Spania, premiul special al juriului şi Marele Premiu Oso Padro Asturiano. Au fost premii la Teheran, la Moscova, dar eu niciodată nu m-am dat vedetă…Când am ieşit de la examen, m-am întâlnit pe trepte cu regizoarea Elisabeta Bostan care m-a întrebat de ce nu am căutat-o înainte să-i spun că vreau să dau examen. I-am răspuns că dacă merit intru, dacă nu, nu intru. Şi nu am intrat“, dă timpul înapoi Bocancea.
 
S-a angajat apoi la fabrica de ciment de la Bicaz, ca programator calculatoare, dar i-au plăcut mult maşinile, şi a activat mulţi ani ca instructor auto. În 1976 s-a căsătorit şi a plecat cu soţia în Banat, unde a lucrat doar în domeniul auto.
 
„Eram supărat şi că nu fusesem anunţat de proiectul din Belgia, şi am plecat pentru ca cei de la Bucureşti să nu mai dea de mine. La o vreme, un sociolog englez făcea o antologie a aşa-zişilor copii minune, de la Shirley Temple începând. Şi eram şi eu pe listă. A sunat la Bucureşti, la Casa de Filme, şi au început să mă caute, dar nu mă găseau niciunde. Au sunat şi la Caraş şi m-au regăsit şi am mai început cu emisiuni de televiziune, invitaţii la evenimente“, mai povesteşte Bocancea.
 
Din postura de bunic, cu o nepoţică de trei ani pe care o adoră, Ion Bocancea se simte tot un copil atunci când e provocat la amintiri despre Amintiri.
 
Ion Bocancea FOTO: Arhiva personală
 
„Copilăria mea a fost mai năstruşnică decât cea descrisă de Creangă în «Amintiri» şi de aceea, pentru mine era o joacă ce trebuia să interpretez. Eu făceam mai multe ca Nică a lui Ştefan a Petrei. Se spune că «Amintirile din copilărie» sunt amintirile copilului universal, chiar dacă acum sunt alte distracţii ‒ copiii se nasc cu telefonul şi cu tableta în mână. Mie, când eram copil, îmi plăcea să mă uit la filme cu cowboy“.
 
Chiar dacă ştie filmul pe dinafară, Ion Bocancea spune că întotdeauna găseşte lucruri noi atunci când revede producţia:
 
„De fiecare dată mai descopăr ceva în film. De exemplu, în ultima vreme urmăresc legătura între imagine şi muzică. În scena de «La Cireşe», când suntem prinşi, mătuşa Mărioara ‒ Eliza Petrăchescu vine ca un uragan. Sunetul tocmai asta arată, este adaptată extraordinar muzica pe imagine“, mai spune Ion Bocancea.  
Nu eram un copil cu părul bălai, eu eram şaten pe vremea când am fost ales pentru rolul din film. Dar am fost vopsit blond, şi, la un moment dat, mi-au făcut o tunsoare cu o foarfecă, de arătam ca dracul 
 
 

Distribuţie de excepţie în film

 
Ion Bocancea este mândru că în film a avut ocazia să joace alături de cei mari actori români din acea perioadă: „Cel mai mare era Ştefan Ciubotăraşu, care îl juca pe Creangă adult. Ciubotăraşu era artist al poporului, cel mai mare rang la acea vreme pe care îl putea primi un artist. Pe tatăl lui Nică, Ştefan a Petrei, îl juca Emanoil Petruţ, artist emerit, mama era Corina Constantinescu, la fel, artist emerit“. În cei 55 de ani, cei mai mulţi dintre actori s-au prăpădit. „Mai ţin legătura cu Smărăndiţa popii, actriţa care e acum în America şi cu care m-am văzut la o ediţie a emisiunii «Surprize, surprize». De asemenea, cu doamna Elisabeta Bostan am vorbit recent“.  
 
Imagini din filmul "Aminitiri din copilărie"  Sursa: Cinemagia.ro 
 

Ceauşescu, insensibil la «Amintiri»

 
Una din amintirile care i-au rămas vii în memorie lui Ion Bocancea, după rolul jucat în film, este şi aceea în care a trebuit să presteze într-un spectacol dedicat soţilor Ceauşescu.
 
„Spectacolul cu «Amintirile din copilărie» s-a ţinut chiar în casa lui Creangă, de la Humuleşti şi era organizat pentru familia Ceauşescu şi toată gaşca lor aflaţi într-un turneu prin Moldova. Printre altele ni s-a spus să facem şi o scenetă. Ce m-a deranjat a fost că m-au pus cu brigada artistică, cu «Trăiască Partidul!», cu toate lozincile alea. Erau atunci veniţi Nicolae Ceauşescu, Ceauşeasca şi copiii lor, dar spectacolul nu i-a impresionat prea mult. Din toţi fruntaşii din CC (Comitetul Central, n.r.) care veniseră, lui Gheorghe Maurer i-a plăcut. El m-a felicitat şi am şi vorbit mai multe cu el. Ceauşescu era dintr-o bucată, el se uita şi pleca. Aşa era el crescut“, mai povesteşte Ion Bocancea.
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

kitty kat
16.02.2019, 16:31:37

Interesante amintiri.

+1 (1 vot)
Galeriu Crestinu
16.02.2019, 16:31:59

Foarte frumos articolul - un destin de om normal in acele vremuri.

+1 (1 vot)
gmbplay
16.02.2019, 16:53:18

Neam de hangan mindru , bravo lui !

QQQQ Aaaa
16.02.2019, 19:55:45

nu te ai dat vedeta pentru nu ai fi avut de ce