Afacerea cu „inimă de bou“, soiul de roşii gigant care le completează sătenilor pensia FOTO

Producătorii din mediul rural îşi primesc răsplata efortului de peste an începând din august, când tomatele se coc. Unii dintre ei au ani de experienţă în domeniu.

Petrică Trifan are 65 de ani este unul din cei mai constanţi negustori de roşii în Piaţa Dărmăneşti din Piatra Neamţ.

Fix de 19 ani el produce tomate în grădina din satul Unghi, comuna Dragomireşti, în special cele cunoscute sub numele „inimă de bou“, un soi productiv, bun mai ales pentru prepararea sucului de roşii.    

Roşiile din soiul amintit ajung să depăşească un kilogram, la fel ca Indiana Red, un alt tip de tomate care şi-a făcut loc în grădina de 1000 de metri pătraţi a nemţeanului.    

„Multă lume mă întreabă cum ajung să se facă aşa mari roşiile, la 700-800 de grame, sau peste un kil: au crescut aşa cum creşte un copil mititel care are de toate. La mine au avut gunoi, apă si sapă. Şi trebuie să fie mereu curăţate de buruieni, trebuie «gâdilite» tot timpul“, spune moş Petrică. 

Omul a împlinit recent vârsta de pensionare şi şi-a depus dosarul pentru a primi decizia. 

„Acum aştept decizia, dar pensia poate să vină şi de sărbători, nu mă bazez aşa mult pe ea. Când or veni banii, or să vină grămadă. Am lucrat 28 de ani, 6 luni şi 13 zile ca tractorist, la SMA Ştefan cel Mare, dar roşiile îmi aduc mie salariul. Nu mă las de roşii pentru că într-un an scoatem din recoltă cam cât câştigă lunar un salariat. Să facă fiecare un sfert din cât fac eu cu nevasta şi atunci o s-o ducă bine“, mai adaugă Petrică Trifan. 

Cu „inimă de bou“ la poartă 

Cu soiul „inimă de bou“ face bani buni şi Vasile Cimpoi, un sătean în vârstă de 70 de ani din comuna Ţibucani. Ieşit la pensie după o viaţă de muncă în domeniul silvic, omul s-a gândit să-şi dedice timpul liber pentru îngrijirea unei grădini cu tomate.

„E rău că nu am pământ mai mult să cultiv, suprafaţa e de circa 300 de metri patraţi şi aici am mai pus şi alte legume. În schimb, soiul acesta <inimă de bou> e foarte productiv“, spune Vasile Cimpoi. 

Pe măsură ce-şi culege tomatele, omul le vinde la poartă, iar despre el au auzit şi consăteni plecaţi la muncă în străinătate, graţie informaţiilor care circulă repede pe reţelele de socializare. 

„Roşiile astea <inimă de bou> îs rezistente, dar trebuie udate mereu. Eu folosesc irigarea prin picătură la rădăcină. Nu le dau cu chimicale, o singură dată în an le dau contra manei cu zeama bordeleză“, a mai adăugat Vasile Cimpoi. 

Vasile Cimpoi îşi vinde roşiile la poartă FOTO: Facebook

Spre deosebire de producătorii care merg cu marfa la oraş, omul cere un preţ mai mic cu 1-2 lei pe kilogram, iar banii îl ajută să-şi rotunjească veniturile. 

„Nu e un câştig mare, în primul rând mai acopăr din cheltuieli, dar fac treaba asta şi din pasiune. De mic mi-a plăcut să grădinăresc. Am rămas singur, fata a plecat în Italia, eu mi-am luat aici la Ţibucani 15 prăjini de pământ şi trebuia să fac ceva“, a mai adăugat Vasile Cimpoi.