Artefact vechi de 6000 de ani al unei civilizaţii misterioase, descoperit de un inginer silvic pasionat de arheologie

Toporul antic a ajuns în custodia Direcţiei pentru Cultură, urmând a fi evaluat. FOTO: Marius Irimia

Un topor de aramă, considerat simbol al puterii şefului de trib în comunităţile eneolitice, a fost scos la lumină de Marius Irimia, un inginer silvic din Piatra Neamţ. El nu este la prima descoperire de acest fel.

De ani de zile, Marius Irimia, un neobosit căutator de vestigii arheologice, bate judeţul Neamţ în lung şi-n lat prin locuri numai de el ştiute, eforturile fiindu-i răsplatite. Duminică, 12 ianuarie 2020, inginerul silvic a ajuns în comuna Mărgineni şi, după cum el însuşi spune, „nu aduce anul ce aduce ceasul, având norocul şi onoarea să descopăr un artefact foarte vechi şi foarte valoros din punct de vedere arheologic“. 

Este vorba despre un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt. 

„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoloticului de pe teritorul ţării noastre. Chiar dacă, la prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnacop miniatural, povestea lui este fascinantă. Acest model de topor este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6000 de ani. Este considerat un simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (însemn al puterii şefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al întregii comunităţi. Era un obiect de valoare şi de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase (ritualul de jerfire a unor animale)“, spune Marius Irimia.

„Spirala este drumul spre o altă lume“

Pasionatul de arheologie susţine că acest fel de topor este foarte rar reprezentat pe teritoriul Moldovei, iar în Neamţ se pare că s-a mai descoperit un singur exemplar. Din locul unde a fost găsit artefactul, a adunat şi câteva fragmente de ceramică, ce fuseseră scoase la suprafaţă în urma lucrărilor agricole. 

„După cum se observă, ceramica este pictată, specifică perioadei Cucuteni. Pe unul dintre fragmente se poate observa simbolul OVALULUI, care reprezintă feminitatea, fertilitatea. Modelele geometrice pictate pe vasele cucuteniene nu erau întâmplătoare sau cu rol decorativ, ci reprezintă simboluri sacre: spirala, crucea şi X, zvastica (cea pozitivă în sensul literei Z ), rombul, cercul, yin şi yang, spiralele îngemănate, semne regăsite din neolitic până în prezent în satul românesc pe parcursul a circa 8 milenii. Unul dintre simbolurile fundamentale pe care s-a format spiritualitatea culturii Cucuteni este spirala. Drumul în spirală este calea spre o altă lume. Spirala dublă poartă semnificaţia întoarcerii din aceea dimensiune, un traseu pe care probabil, preotesele cucuteniene îl cunoşteau. Pentru tradiţia românească, spirala este drumul spre o altă lume, drum la capătul căruia este descoperită Marea Zeiţă Mamă“, mai arată Marius Irimia. 

Lucrurile descoperite duminică au fost predate Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ, toporul urmând a fi evaluat de experţi.

Denari imperiali romani şi o sabie de 4.000 de ani

Inginerul silvic mai are la activ câteva performanţe arheologice. În februarie 2016, a găsit în comuna Gârcina o ulcică în care se aflau 84 de denari imperiali romani de argint şi un inel de argint cu motive geometrice. Nemţeanul se mândrea atunci cu şapte astfel de descoperiri, însă aceasta ieşea în evidenţă datorită calităţii monedelor foarte bine păstrate. Asta pentru că vasul era îngropat foarte adânc, nefiind afectat de lucrările agricole sau fenomene meteo. 

„Este un vas de tezaurizare păstrat perfect, în care se aflau mai multe monede. Pe lângă cele 84 de monede, în vas se afla şi un inel cu modele geometrice“, declara la vremea respectivă Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură Neamţ. 

Trebuie spus ca Marius Irimia a fost recompensat de Statul Român pentru descoperile sale. În decembrie 2015, dădea iar lovitura, găsind la Ruginoasa 200 de monede din argint, opt bucăţi de ceramică şi o bucată de metal din secolele I–III. În acelasi an, în mai, nemţeanul scotea la lumină 92 de monede de argint (denari romani) într-un vas ascuns la o adâncime de 70 de centimetri, la graniţa dintre comunele Dragomireşti şi Ştefan cel Mare. Cele mai multe erau inscripţionate cu numele împăratului roman Domiţian, care a domnit între anii 86 si 91. Cum judeţul Neamţ se afla în afara Daciei Romane, specialiştii erau de părere că denarii proveneau din schimburile comerciale pe care le aveau localnicii cu romanii. 

Studiu temeinic înainte de a prospecta arheologic

Marius Irimia are la activ şi alte descoperiri, printre care o sabie veche de peste 4.000 de ani. Roadele căutărilor inginerului pasionat de arheologie au putut fi admirate la sfârşit de decembrie şi început de 2019 la Muzeul Judeţean Neamţ, când a fost organizată expoziţia Tezaure monetare romane. Arheologie, detecţie, pasiune. Astfel, au putut fi văzuţi peste 500 de denari romani din argint, monede originale emise de monetăriile imperiale de la Roma. 

Despre pasiunea sa, Marius Irimia, spunea că, înainte de a cutreiera în lung şi lat ţinutul Neamţului, se informează temeinic din diverse cărţi şi tratate de istorie, pentru o găsi acele locuri unde ar putea fi vestigii arheologice. 

“Mă bazez şi pe studiul cărţilor de istorie. Eu văd altfel locurile, aşezările acestea. De exemplu, când mă uit la un deal, văd dacă acolo este o terasă, dacă a fost un loc preferat şi locuit de strămoşii noştri în caz de atac sau primejdie. De obicei sunt singur în căutările mele şi îmi place să detectez mai mult pe dealuri şi nu în păduri, chiar dacă profesia mea este de silvicultor. Am pasiunea asta de foarte mult timp”, declara Marius Irimia.