Piatra Neamţ

articolul anterior articolul urmator

Cine e Adrian „Ţâţă” Botez, „rectorul” Academiei de Infractori, pentru care DIICOT a cheltuit 300.000 de euro

19
24 Apr 2015 18:09:28
Autor: Florin Jbanca
Adrian Marin Botez, zis Ţâţă FOTO IPJ Neamţ
Adrian Marin Botez, zis Ţâţă FOTO IPJ Neamţ

Adrian Marin-Botez, zis „Ţâţă“, s-a făcut remarcat în lumea interlopă din Piatra Neamţ după răfuieli cu grupările Mararu sau Donose. În ultimii ani a devenit comandatul suprem al „Academiei infractorilor români”, organizaţie în sarcina căreia i se atribuie jafuri la marile case de bijuterii din Paris sau Milano.

Ancheta în dosarul „Academia infractorilor români“ a început în 2013, când Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a început monitorizarea activităţii infracţionale a grupării conduse de Adrian Botez, zis „Ţâţă”, grupare ce se ocupa cu tâlhării, furturi şi jafuri pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 
 
Gruparea, compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, acţiona precum cele din filmele de acţiune. Persoanele recrutate erau antrenate, coordonate şi controlate special pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene.
 
„Academia infractorilor români” figura în cod ca înregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT. Ancheta DIICOT în acest dosar a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei. Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate.
 
Adrian-Marin Botez (fost Lazăr), de 37 de ani, a ajuns pentru prima dată în atenţia locuitorilor din Piatra Neamţ în anul 2007, atunci când gruparea condusă de „Ţâţă“ ducea un război de supremaţie cu oamenii lui Daniel Dragoş, zis „Donose“. În vara acelui an într-o parcare  din centrul oraşului membri ai celor două clanuri s-au bătut crunt, iar conflictul a escaladat câteva luni mai târziu.
 
În timpul petrecerii de Revelion 2008 de la Hotel Central, doi oameni fideli lui Ţâţă au fost înjunghiaţi de Bobi Carabulea, despre care se ştia că este un apropiat al lui Donose. Scandalul a continuat la Spitalul Judeţean Neamţ unde locotenenţii lui Marin Botez au ripostat, fiind necesară intervenţia forţelor de ordine.
 
Din acel moment s-a dat startul unei curse a înarmării, în vederea răzbunării care se cerea pentru afrontul adus lui Botez. Planul pus la cale de Ţâţă avea în vedere, aşa cum au aflat anchetatorii, să ducă la exterminarea membrilor grupării rivale. 
 
Îşi procura arme pe filiera Clămparu
 
După răfuiala de la Revelion, anchetatorii au aflat că gruparea Ţâtă pregăteşte o răzbunare sângeroasă. Conform procurorilor DIICOT, acesta a dispus membrilor grupării să intensifice acţiunile de supraveghere a reşedinţelor rivalilor şi de filaj pentru aflarea planurilor duşmanilor. Mircea Florin Savu, zis „Ciccio“, împreună cu o altă persoană au fost trimise la Roma, în vederea achiziţionării armelor de foc tip revolver, Uzi şi pistoale cu amortizor. Procurorii au aflat că armele au fost procurate de la o filieră ce acţiona în Spania şi Italia sub comanda lui Ion Clămparu.  
 
În noaptea de 17/18 ianuarie 2008, măcelul a fost dejucat în urma unei acţiuni realizate de DIICOT Bucureşti cu ajutorul ofiţerilor Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul IGPR, poliţiştilor din Neamţ, SRI şi luptătorilor din cadrul Grupării Speciale de Intervenţii Acvila. 
 
Imagini de la percheziţia în vila lui Ţâţă de la Piatra Neamţ sursa FOTO: DIICOT Bucureşti  
 
În urma unei descinderi la vila lui Ţâţă, s-au găsit mai multe arme şi muniţie, două săbii tip samurai, 16 staţii de emisie recepţie de diferite tipuri (aparatură utilizată la activităţile de filaj). S-au mai găsit atunci 7 sticle cu substanţe inflamabile cu miros de benzină, şi foarte multe telefoane mobile. 
 
Adrian Marin-Botez şi alţi patru acoliţi (Costel Acozmei, Sorin Vasile Mazilu, Ion Zavate şi Mircea Florin Savu) au fost reţinuţi atunci, sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, contrabandă cu armament şi deţinere, fără drept, de arme şi muniţii. Judecătorii Tribunalului Bucureşti i-au lăsat însă în libertate, dar procurorii au făcut recurs şi au obţinut pe 4 februarie 2008, la Curtea de Apel Bucureşti, arestarea pentru 30 de zile a lui Adrian Marin-Botez şi a lui Ion Zavate, în timp ce pentru ceilalţi trei s-au dispus cercetarea în stare de libertate. Ţâţă şi „locotenetul“ lui au devenit oameni liberi după expirarea termenului de arest preventiv, iar dosarul a ajuns în instanţă, la Tribunalul Neamţ, abia după cinci ani, în iulie 2013.    
 
În conflict cu Mararu
 
Cu un an înainte de asasinatul din Café Latino, unde Gheorghe Mararu a fost executat cu mai multe focuri de armă de Cristian Chilat, zis Falău, localul a fost scena unei alte răfuieli mafiote în care a fost implicat Adrian Marin Botez. 
 
Conform actului de inculpare, Pe 16 noiembrie 2009, Gheorghiţă Mararu şi Marius Caminschi (bodyguardul lui) se aflau în cafenea. La scurt timp Ţâţă a intrat în local însoţit de mai mulţi acoliţi, toţi fiind înarmaţi cu ţevi, bâte de baseball şi o toporişcă. 

 
Scenele de violenţă au durat doar câteva minute, Mararu scăpând după ce a plonjat efectiv prin geamul cafenelei. Raportul medico-legal a concluzionat că Mararu a avut umărul dislocat şi a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale. 
 
În schimb, Caminschi a pierdut patru dinţi, avea un picior fracturat, o tăietură pe frunte, o alta la gambă, traumatisme toracice, vânătăi şi zgârieturi, pentru care a avut nevoie de 180-200 de zile de îngrijiri medicale. Surprinzător, acesta a prezentat anchetatorilor o declaraţie autentificată la notariat prin care arăta că leziunile le-a căpătat într-un alt incident, dar nu a fost crezut şi la reaudieri Caminschi a declarat că a primit diferite sume de bani de la agresori după începerea urmăririi penale şi că a fost ameninţat cu acte de violenţă. 
 
Abia în decembrie 2014, la patru ani de la demararea procesului, şi la cinci ani de la răfuiala respectivă, Judecătoria Piatra Neamţ a pus punct cazului prin condamnarea lui  Adrian Marin Botez, şi a lui Constantin Manea la câte doi ani de detenţie. Vlăduţ Romeo Zîmbrean Zbranca a primit o podeapsă de trei ani, iar Cătălin Bogdan Rusu a primit 9 luni de închisoare. Pentru că nu a depus plângere şi a încercat apoi să inducă în eroare anchetatorii, Marius Caminschi a fost judecat şi condamnat la un an de detenţie pentru favorizarea infractorului. 
 
Dosarul Bariera şi războiul cu Puiu Mironescu  
 
Ţâţă a crescut în influenţă şi notorietate în lumea interlopă în februarie 2011, atunci când gruparea pe care o coordona s-a implicat în răpuiala dintre Bogdan Mararu şi Ioan Dumitru Mironescu, zis Puiu. Pe 14 februarie, oamenii lui Adrian Marin-Botez l-au tocat cu bâtele pe Mironescu, în zona barierei de cale ferată de la Lilieci-Bacău. Dacă în zonă nu ar fi ajuns o maşină de Poliţie, Puiu Mironescu risca să fie lichidat, însă a supravieţuit loviturilor şi şi-a continuat răfuiala cu familia fraţilor Mararu. 

 
În dosarul cunoscut ca „Bariera“, au fost trimişi în judecată, în aprilie 2012, Adrian Marin Botez, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Zbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă, Constantin Cătălin Crăciun şi Claudiu Laurenţiu Păvălucă. Bătăuşii au fost condamnaţi în 2013, toţi fiind prinşi de poliţişti. Din mai 2011, capul grupării dispăruse însă fără urmă.
 
Ţâţă a fost judecat în lipsă şi condamnat de Tribunalul Bacău (februarie 2013) la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor deosebit de grav şi distrugere. Prin sentinţa definitivă, Curtea de Apel Bacău i-a majorat ulterior pedeapsa la 12 ani de închisoare (septembrie 2013). 
 
Doi ani la şcoala de corecţie  
 
În martie 2011, la scurt timp după atacul de la bariera Lilieci asupra lui Mironescu, Adrian Marin Botez a acordat un interviu publicaţiei online ziarpiatraneamt.ro în care apăreau în premieră date autobiografice.
 
În articolul respectiv se preciza că Ţâţă s-a născut pe 3 septembrie în 1977, şi-a petrecut copilăria în cartierul Mărăţei din Piatra Neamţ şi a urmat cursurile Şcolii Generale Nr. 2 din oraş. 
 
În 1993, la vârsta de 14 ani a ajuns la şcoala de corecţie de la Târgu Ocna, pentru furt, unde a stat până în 1995. 
 
„În anul 1996 a plecat din ţară, a cerut şi a primit azil politic în Belgia. A mai fost cercetat într-un dosar în Italia, în anul 1998, unde a fost achitat. A fost dat în urmărire generală de două ori, o dată când nu se afla în ţară, în anul 1997, pentru o faptă de furt, şi a doua oară în 2008, în timp ce se afla în concediu, iar cum a revenit s-a dus singur şi s-a predat pentru a fi anchetat, fiind arestat timp de 29 de zile şi apoi eliberat din lipsă de probe“, mai arată autorul articolului care susţine că îl cunoaşte bine pe Adrian Botez. 
 
Patron în acte, pasionat de yachting şi de şah
 
Ţâţă este prezentat în articolul din martie 2011 drept un familist convins, căsătorit, şi tată al unui copil în vârstă de 4 ani la momentul interviului. 
 
Adrian Marin Botez, zis Ţâţă FOTO: ziarpiatraneamt.ro
 
„Deţine mai multe locuinţe, este membru al unui club de yachting, duce o viaţă normală şi, ce m-a uimit pe mine foarte mult şi spune multe despre caracterul lui, este un împătimit jucător de şah. Afacerile care-i aduc veniturile principale sunt din aria construcţiilor şi a vânzărilor de maşini, iar majoritatea acestor afaceri se desfăşoară în afara teritoriului României“, se mai arată pe ziarpiatraneamt.ro 
 
Singura afacere la vedere a lui Adrian Marin Botez în România este firma AS FINIS CONSTRUCT SRL Piatra Neamţ, societate de „construcţii de clădiri şi lucrări de geniu” înfiinţată în octombrie 2006, împrenă cu Acozmei Costel. 
 
Conform Financiarul.ro , în 2007 – 2009, firma a totalizat pierderi de 344.695 lei şi datorii de 495.787 lei, iar în februarie 2010, AS FINIS CONSTRUCT a intrat în insolvenţă, la cererea Direcţiei de Finanţe Neamţ. 
 
„Deşi a achitat datorii de 1,2 miliarde lei vechi către creditorii înscrişi la masa credală, firma lui Ţâţă şi Acozmei a fost radiată. La ora actuală, Adrian Marin Botez nu figurează ca asociat sau administrator la nicio firmă din România“, arată financiarul.ro
 
Membru în „Clanul cumetrilor“
 
„Dintodeauna am fost o familie numeroasă, tatăl meu avea 7 fraţi şi mama mea la fel, iar eu aveam aproape 50 de verişori. La această familie se adaugă şi 30 de familii la care le-am botezat copii. De aici probabil ni s-a atribuit numele de <Clanul cumetrilor>, plus că am foarte mulţi prieteni adevăraţi“, îşi prezenta Adrian Botez trecutul în interviul din ziarpiatraneamt.ro.
 
Ţâţă spunea că maşinile de lux cu care era văzut nu erau înregistrate pe numele său, ci aparţin unor oameni de afaceri din străinătate care vor să le vândă, iar banii îi vin în special din afaceri în construcţii.
 
„Absolut niciodată nu dau bani cu camăta, niciodata nu am fost la nici un notariat ca cineva să gajeze o casă sau un teren pe numele meu şi acest lucru se poate verifica, nu am mers să recuperez vreodată bani de la cineva, nu am preluat niciodată prin tribunal sau prin alte metode case sau terenuri de la absolut nimeni, de asta nu mă identific cu titulatura de interlop“, se apăra Adrian Botez în interviul din ziarpiatraneamt.ro.
 
Pe aceeaşi temă:
 
VIDEO „Academia infractorilor”, gruparea de hoţi români care dădea o spargere în 60 de secunde, coordonată din închisoare
 
Cum l-au scăpat poliţiştii pe interlopul „Ţâţă“, condamnat la 12 ani de puşcărie
 
Adrian Botez, interlopul eliberat din greşeală din arest, deşi fusese condamnat la 12 ani de închisoare, prins în Cluj
 
Anchetă internă la Poliţia Capitalei după ce trei poliţişti l-au eliberat „din greşeală” pe interlopul Adrian Botez
 
Şeful Poliţiei Capitalei, Mihai Pruteanu, eliberat din funcţie după ce un condamnat la 12 ani de închisoare a fost eliberat din greşeală
 
„Ţâţă“, ultimul pe lista urmăriţilor din Neamţ
 
Lotul „Bariera“ trimis in corpore după gratii 
 
Puiu Mironescu, bătut crunt pe calea ferată la ieşirea din Bacău
 
Interlopul Tiberiu Cristodorescu despre bătaia încasată de Puiu Mironescu : „Este posibil să fie Ţâţă" (VIDEO)

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Nicolae Ionel
24.04.2015, 20:05:26

Clanurile de infractori nu au putut prospera fara colaborarea fructuoasa cu sefii politiei Neamt. Dupa 1989, toti cei care au condus politia si serviciile din politie (este valabil in toata Romania) au prosperat peste noapte. La fel si procurorii si judecatorii din aceste dosare. Apoi cei din finante, Garda financiara s.a. CORUPTIE GENERALIZATA.

+7 (7 voturi)
Balaurul
24.04.2015, 22:49:31

Mai intai,trebuie sa vedem esenta.Infractorul este un tigan,pardon,infractor/tigan este pleonasm. Haideti sa ne punem o intrebare fireasca.Oare comportamentul tiganilor este determinat de alcatuire lor genetica veche de zeci de mii de ani sau de faptul ca romani sunt rasisti si nu le dau locuri de munca etc.... Raspunsul il stie orice roman in adancul sufletului.

0 (2 voturi)
Mihai Popescu
24.04.2015, 20:27:04

Tita este un mic gainar fata de infractorii nostri din tara care dau tunuri la bugetul de stat de milioane de euro. Macar Tita fura de la bogati dar borfasii nostri fura din bugetul tarii adica de la noi toti.

+1 (5 voturi)
Ion Gheorghe Vasile
24.04.2015, 21:16:36

aceste gunoaie umane nu prospera fara complicitatea politiei si a politicienilor corupti! Dac-ar fi trimisi la Canal, aceste scursuri s-ar potoli instant dupa...

+5 (5 voturi)
un_roman
24.04.2015, 23:15:31

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (19)