FOTO Conacul Krupenschi din Neamţ, trei secole de istorie mistuite de la un chiştoc de ţigară aprinsă
0
Conacul Krupenschi din comuna Podoleni, monument istoric de patrimoniu datat din secolul XVIII, a ars aproape în întregime în iunie 2011, după ce câţiva copii au fumat în una din încăperi.
Istoria conacului Krupenschi din comuna Podoleni, se pierde în negura istoriei. Clădirea situată la circa 30 de km de Piatra Neamţ, figurează pe lista monumentelor istorice de patrimoniu datând din secolul XVIII. A fost construită în jurul anului 1700, iar primii proprietari au fost un anume Centa, apoi familia Prăjescu. Iancu Prăjescu a fost cel care a înfiinţat în comună şcoala de fete şi cea pentru băieţi, iar fata sa, Maria Pulcheria Prăjescu a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenschi, descendent al unei familii poloneze de viţă nobilă stabilită prin aceste locuri încă de prin secolul XV.
Conacul a fost construit în mijlocul unui parc dendrologic care s-a pierdut în timp, ca şi zidurile construite din piatră care înconjurau clădirea.
„În curtea conacului erau fântâni arteziene, chioşcuri pentru odihnă. Acest conac a fost un colţ de occident, în perioada interbelică. Dispunea de apă curentă şi de electricitate. Într-o aripă era o seră, probabil pentru doamnele care se întruneau aici. Se organizau serate, pomul de Crăciun - prilej cu care se strângeau fonduri pentru necăjiţi. Sunt lucruri pe care le-am aflat de la bunica şi de la mama”, povesteşte Decebal Radu Albu, fost primar al comunei Podoleni.
Conacul Krupenschi în anii 2000 (sursa: www.neamt.ro)
Adus în paragină de comunişti
În perioada 1949- 1953, în vechiul conac a funcţionat şcoala de 7 clase a localităţii, după care a servit drept sediu al SMA Podoleni. Conacul Krupenschi a fost preluat de primărie în anul 1978, iar în încăperi au funcţionat un dispensar, casa de naşteri, cabinetul stomatologic şi biblioteca. Din 2000 şi biblioteca s-a mutat, iar încăperile au fost închiriate mai multor firme. Ultimii „locatari” au fost elevii Şcolii de Arte şi Meserii care au învăţat într-o încăpere în anul 2004.
Trecerea timpului şi nepăsarea au transformat însă clădirea într-un imobil dezolant. Cei care au locuit aici temporar după 1990, ca şi locatarii din perioada comunistă au contribuit din plin la deteriorarea pereţilor. Apa a pătruns prin acoperişul nereparat „mâncînd“ din ziduri, planşee şi podele, pietrele din zid au fost furate pentru alte construcţii, vântul a dizlocat table, iar localnicii au desăvârşit „lucrarea”.
„Când am preluat frâiele Primăriei, am găsit acest conac într-o stare deplorabilă. Tot ce am putut face a fost să îl acopăr şi să lărgesc partea de scurgere a apei pluviale, ca să nu mai pătrundă în interior. Am zidit o uşă, ca să fiu sigur că nu se comunică, nestingherit, cu exteriorul“, mai spune fostul primar Albu.
Revendicat şi părăsit
Monica Coandă, singurul descendent direct al familiei Krupenschi, a revendicat conacul în anul 1997, prin Legea 112/ 1995 primind 250 de milioane de lei în schimbul imobilului şi a celor 1,15 ha teren, aferente. Legislaţia s-a modificat, iar femeia ar fi putut să îşi recapete proprietatea, chiar dacă a beneficiat de despăgubiri băneşti, dar numai dacă putea returna suma primită, la nivel actualizat, adică cel puţin un miliard de lei vechi. Nu a făcut-o, iar în 2004, un alt reprezentant al familiei, Georgeta Krupenski Schmitt, cetăţean german, căsătorită cu un arhitect a discutat la primărie preluarea imobilului.
Conacul Krupenschi în 2005 (FOTO: monitorulneamt.ro)
Georgeta Krupenski Schmitt voia să înfiinţeze o fundaţie cultural-turistică, astfel încât să poată obţine gratuit conacul pe care să-l transforme apoi într-un han. Planul a căzut după ce soţul femeii a considerat că investiţia este mult prea mare, iar legislaţia românească este descurajantă.
Primarii comunei din ultimul deceniu au susţinut că nu au cu ce administra conacul, din lipsă de fonduri.
„Bugetul comunei Podoleni este de 14 miliarde de lei, din care doar 2 miliarde de lei reprezintă venituri proprii. Chiar să folosesc tot bugetul şi nu ar fi suficient pentru reabilitarea conacului“, spunea Decebal Radu Albu în 2005.
Nici Neculai Stan, urmaşul său la conducerea primăriei Podoleni nu a găsit fonduri pentru conac.
„Noi am încercat să-i dăm viaţă, să concesionăm clădirea, am vorbit la forurile superioare, dar nu am reuşit nimic”, spunea Neculai Stan, primarul comunei Podoleni la scurt timp după ce clădirea a fost mistuită de flăcări în 2011.
Istorie decimată de foc în patru ore
Pe 3 iunie 2011, într-o zi de vineri, pompierii au fost chemaţi să stingă flăcările ce cuprinseseră conacul de la Podoleni. Incendiul izbucnise la acoperiş şi a fost observat de câţiva localnici care au sunat la 112. În jurul orei 11.30, trei echipaje de pompieri şi autospecialele cu apă şi spumă au ajuns la Podoleni de la ISU Neamţ, dar după patru ore incendiul tot nu fusese stins în totalitate. Pentru a stinge flăcările au venit să ajute şi voluntarii de la Podoleni, precum şi un echipaj de pompieri din oraşul Buhuşi, din judeţul Bacău. Era nevoie şi de prudenţă în intervenţie deoarece exista pericolul de prăbuşire a clădirii.
Intervenţia pompierilor din iunie 2011 a durat peste patru ore (FOTO: arhiva Adevărul)
Din cercetări a rezultat că incendiul a fost cauzat de câţiva copii din sat care au fumat într-una din încăperile imobilului, după care au dat foc unor resturi de hârtie.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
